USR și PNL au contestat la Curtea Constituțională modificările aduse legii dării în plată, prin care sunt considerate elemente imprevizibile deprecierea cursului de schimb cu minimum 20%, a valorii imobilului cu 50% faţă de momentul cumpărării şi majorarea gradului de îndatorare din total venituri al clientului, au declarat pentru HotNews.ro surse politice.
Amendamentele au aparținut senatorului ALDE Daniel Zamfir, care e și inițiatorul legii privind darea în plată.
Inițiativa are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.
Ce va considera instanța “impreviziune”
La trei ani de la intrarea în vigoare a dării în plată, după decizia CCR prin care legea a fost declarată parțial neconstituțională, iniţiatorul legii a propus noi amendamente, iar astăzi noul proiect de lege stabileste situațiile care care vor fi considerate “impreviziuni” în derularea creditului.
În actuala formă, este considerată impreviziune situația de devalorizare cu mai mult de 20% a monedei naționale în raport cu moneda în care a fost contractat creditul, dar și creșterea cu mai mult de 20% a gradului de îndatorare în raport cu cel luat în considerare la acordarea creditului.
Prin noul proiect se consideră impreviziune și situația când debitorul a fost supus unei proceduri de executare silită, finalizată prin vânzarea imobilului ipotecat. Așadar, este suficient ca un debitor să fi fost executat silit, iar imobilul ipotecat să fi fost vândut, pentru a fi considerat într-o situație de impreviziune.
O alta situație de impreviziune stabilită de lege va fi în cazul devalorizării cu mai mult de 50% faţă de valoarea iniţial evaluată a imobilului cu destinația de locuinţă.
De asemenea, Legea nu permite introducerea în biroul de credite a persoanelor care au beneficiat de darea în plată, iar “reaua credință” a debitorului trebuie probată de bancă, nu invocată, conform senatorului Daniel Zamfir.
Mai precis, va fi obligația creditorului de a dovedi în fața instanțelor de judecată faptul că debitorul, care a formulat o notificare de dare în plată, nu îndeplinește condițiile de aplicare a procedurii de dare în plată, inclusiv condițiile impreviziunii.
Creditele acordate prin Programul Prima Casă nu intră în zona de aplicare a legii dării în plată.
Noua lege a senatorului Zamfir renunță la principiul de bază din drept “cine afirmă o pretenție în fața instanței are și obligația de a o dovedi”
Din dorința de a reglementa “cazurile de impreviziune”, Daniel Zamfir a redactat o noua lege ce îngrădeste posibilitatea de apreciere a judecătorului cu privire la existența sau nu a impreviziunii. În viziunea senatorului ALDE, impreviziunea poate fi redusă doar la câteva situații enumerate cu titlu exemplificativ în articolul modificat. Mai precis, in forma actuala judecatorul nu mai poate analiza cumulul de factori și condiții obiective și subiective, în funcție de împrejurările concrete ale fiecărui consumator.
Totodată, dacă în legea inițială situațiile de impreviziune duceau la impreviziune numai dacă erau întrunite cumulativ, în varianta actuală este suficient ca un consumator să se afle doar într-una din situațiile menționate mai sus pentru a vorbi de impreviziune.
Impreviziunea devine previzibilă
Altfel spus, s-a ajuns să avem o definiție a impreviziunii, un mecanism complex tocmai prin efectele grave pe care le produce. Mai grav, rolul unui judecător va fi redus la o simplă verificare, va bifa pe o foaie incidența vreunuia din cazurile enumerate de legiuitor.
Și nu în ultimul rând, prin proiectul de lege adoptat ieri, darea în plată va fi un instrument facil “dedicat” debitorilor de rea-credință, pentru a “scăpa” de creditul “asumat”.
Citeste si
