In Romaniei exista o stare de mare incertitudine, in sensul ca un investitor nu va investi daca nu va sti ce impozite are de platit, daca va exista sau nu crestere economica sau in contextul in care dreptul muncii este schimbat de pe o zi pe alta, a declarat Steven van Groningen, presedintele Consiliului director al Raiffeisen Bank Romania, intr-un amplu interviu acordat cotidianului austriac Wirtschaftsblatt. Intrebat care sunt motivele pentru care investitorii evita Romania, in contextul in care investitiile directe straine in tara noastra continua sa scada, Steven van Groningen a explicat ca la acest capitol exista doua aspecte. ‘Nu cred ca potentialul Romaniei s-a schimbat pe termen lung si, din acest motiv, interesul pentru Romania va continua sa existe. Totusi exista o stare de mare incertitudine, care nu dateaza de ieri sau de azi, ci de mai mult timp. Un investitor nu va investi daca nu va sti ce impozite are de platit, daca va exista sau nu crestere economica sau in contextul in care dreptul muncii este schimbat de pe o zi pe alta. Predictibilitatea este foarte importanta pentru cineva care vrea sa-si ia un angajament de durata. Acest lucru inseamna ca este nevoie de un cadru care sa arate in ce directie conduce guvernul tara, strategie care pentru moment este absenta’, a afirmat Steven van Groningen.
In plus, orice modificare trebuie sa rezulte dintr-un dialog intre guvern si economia privata. Pentru acest lucru trebuie sa existe dezbateri si o analiza a consecintelor. Asemenea schimbari nu trebuie efectuate prin ordonante de urgenta, a mai adaugat Steven van Groningen. Intrebat daca guvernul Ponta prezinta o asemenea predictibilitate, CEO Raiffeisen Bank Romania a raspuns ca nu. ‘Dupa parerea mea, in prezent ingrijorarea creste. In practica acest lucru inseamna ca investitiile vor fi amanate, ca se asteapta. si, din pacate, nu am vazut nici un fel de predictibilitate nu numai in ultimele doua luni, ci in ultimii zece ani. Daca cifrele indica o crestere, atunci un investitor va privi Romania ca ‘piata emergenta’. Insa daca perspectivele de crestere sunt reduse, iar daca la nivel international lipsesc resursele, Romania va fi privita ca o tara cu un anume risc’, a subliniat Steven van Groningen, adaugand ca in ultimii zece ani in mod evident Romania nu s-a dezvoltat bine, o dovada a acestui lucru fiind, de exemplu, raportul Doing Business al Bancii Mondiale, in care tara noastra se pozitioneaza pe ultimele locuri. Problemele cele mai mari ale Romaniei in domeniul investitiilor, potrivit lui Steven van Groningen, sunt piata de capital prost dezvoltata si infrastructura. ‘In plus, lipseste un dialog intre guvern si economia privata, aceasta fiind cea care creeaza locuri de munca, care contribuie la cresterea economica, care plateste contributii si impozite’, a mai afirmat CEO Raiffeisen Bank Romania, adaugand ca daca ar exista un asemenea dialog s-ar putea rezolva unele probleme. Guvernul insa nu intelege intotdeauna ce trebuie facut pentru a stimula economia. intrebat daca actuala criza politica din Romania se resimte si la nivel economic, Groningen a raspuns afirmativ, adaugand ca nivelul de ingrijorare este destul de mare. ‘Chiar daca unele lucruri sunt intelese si acceptate la nivel local, la nivel international si european nu se intampla astfel, a spus el, luand drept exemplu insolventa Hidroelectrica, investitorii putand sa se intrebe in acest sens daca nu cumva asa ceva s-ar putea intampla si in cazul altor intreprinderi de stat. ‘Perspectiva strainatatii difera de perspectiva interna din Romania. Ceea ce local pare acceptabil, nu este si afara’, a spus Steven van Groningen. intrebat daca Romania are de-a face cu o criza de incredere si cum se poate recastiga increderea, CEO Raiffeisen Bank a raspuns ca toata lumea asteapta rezultatul alegerilor parlamentare din toamna. ‘Cu totii asteapta sa vada ce se va intampla dupa alegerile parlamentare. Poate ca dupa aceasta vom putea discuta despre o perioada stabila. Dar nenumarate intreprinderi incep in prezent sa pregateasca bugetul pentru anul ce urmeaza, insa pentru a face acest lucru in Romania lipseste predictibilitatea. Cand se va stabiliza situatia din Romania, bugetele firmelor vor fi deja elaborate. Am temerea ca in anul urmator vom avea de-a face cu o interventie in investitii. Mai ales, daca luam in calcul faptul ca nici contextul international nu este cel mai bun. Riscul de a fi martorii unor interventii este destul de mare’, a subliniat Steven van Groningen. intrebat daca ajuta faptul ca Romania se afla sub protectia UE, Steven van Groningen a raspuns: ‘Da. in primul rand, aderarea la NATO a dat Romaniei o directia clara. Acelasi lucru s-a intamplat si dupa aderarea la UE. Totusi ritmul reformelor a incetinit dupa aderare. Ceea ce conteaza este faptul ca in calitate de membru UE tara trebuie sa respecte o serie de conditii minimale. Acum se pune intrebarea in ce masura Bruxellesul impune aceste conditii. Am vazut cateva cazuri la nivel european, unde nu s-a intamplat asta, in special in ceea ce priveste disciplina bugetara. in Romania se guverneaza de ani de zile prin ordonante de urgenta, chiar daca tara nu se afla intr-o situatie de urgenta. Spre exemplu, o directiva europeana trebuie implementatta in decurs de trei ani. Romania nu face absolut nimic timp de doi ani si jumatate, iar in cele din urma directiva este implementata prin ordonanta de urgenta pentru a respecta termenul. Si timp de zece ani nimeni nu s-a plans de acest sistem’, a afirmat Steven van Groningen.
