Raluca Andreica, director general Patria Credit, a vorbit în cadrul unei conferințe de presă online despre provocările cu care s-a confruntat activitatea de microfinanțare în anul pandemiei, când distanțarea socială a fost cuvântul de ordine. ”Ne-am speriat și noi la început când a fost instituită starea de urgență, pentru ca nu puteam discuta cu clienții decât telefonic. Noi, la Patria Credit, eram obișnuiți cu interacțiunea permanentă cu proprii clienți. Cum digitalizarea din mediul rural este un basm, a trebuit să găsim soluții pentru a putea comunica cu micii agricultori care aveau nevoie de finanțare”, a menționat Raluca Andreica.
Concret, instituția financiară nebancară a intensificat vizitele consultanților de credit la domiciliul legumitorilor de la sate pentru a evalua cererile de finanțare și totodată pentru a colecta documentele necesare dosarului de credit. De asemenea, Patria Credit a instalat în anumite zone rurale cutii poștale unde mici agricultori își puteau depune actele solicitate pentru a susține cererea de finanțare. ”Am încercat să aflăm cum putem comunica mai bine, însă am aflat că numai 5% dintre acești mici agricultori aveau email. Cam acesta este gradul de digitalizare în mediul rural. I-am rugat să-și facă email pentru a putea ține legătura cu ei. Totuși, chiar dacă vorbim despre un nivel precar al digitalizării, de puține documente contabile elaborate, am constatat că acești oameni sunt buni platnici”, a completat Raluca Andreica.
„Mergem noi la ei, pe câmp, în solar, cu cizmele de cauciuc în portbagaj. Angajații noștri sunt oamenii locului, gospodari ai satului, bine ancorați în comunitate. Noi chiar finanțăm oamenii, nu hârtiile. Ne uităm la o afacere în contextul social și familial – cum cheltuiește persoana respectivă, pe ce cheltuiește, ce bunuri are în gospodărie, facem o evaluare personalizată. Legumicultorii nu țin contabilitatea pe calculator, iar bugetul afacerii și cel al familiei se confundă adesea. Nu punem o grilă în care trebuie să se încadreze cei finanțați. Astfel, reușim să îi finanțăm pe cei care nu sunt interesanți pentru bănci”, a explicat Raluca Andreica.
Clientul este un gospodar harnic care dezvoltă un mic business pentru a-și asigura un trai mai bun și tocmai de aceea acest tip de clienți implică riscuri prea mari pentru bancheri, a declarat la rândul său Iliuță Jitaru, director vânzări Patria Credit. ”Mie îmi place să spun că facem bankingul fără cravată. Vorbim aceeași limbă cu clienții noștri, le cunoaștem problemele, știm care sunt provocările lor și ne-am adaptat oferta astfel încât să răspundă cât mai bine nevoilor micilor agricultori. Dosarul de credit este subțire, dacă ar fi să numărăm nu am avea mai mult de 10 documente. Clienții noștri sunt mai greu bancabili, nu au suficiente garanții sau suficiente documente contabile care să ofere o imagine clară asupra balanței de venituri și cheltuieli. Am corelat caracteristicile microfinanțărilor cu specificul micilor agricultori. Spre exemplu, rambursarea creditelor se face conform unui grafic care stipuleaza plăți numai în perioadele în care știm că aceștia urmează să aibă încasări”, a evidențiat Iliuță Jitaru.
Micul agrocultor finanțat de Patria Credit în 2020 este legumicultor, locuiește în mediul rural din Muntenia și ia credite între 5.000 și 25.000 de euro, pe care îi alocă pentru investiții. Acesta este profilul clientului, conform datelor statistice ale portofoliului Patria Credit. 67% dintre clienți provin din Muntenia, 23% din Moldova, 9% din Ardeal și doar 1% din Dobrogea. 90% dintre clienți sunt producători agricoli individuali și 5% sunt încorporați (au o companie – PFA, II, SRL), în timp ce 10% sunt microîntreprinderi. Dintre producătorii agricoli care au apelat la credite anul trecut, mai bine de jumătate (56%) cultivă legume. Producătorii de cereale (21%) sunt pe locul al doilea, iar următorii ca pondere sunt crescătorii de animale (18%). 3% dintre clienți dețin ferme mixte și 2% se ocupă de pomicultură sau alte tipuri de fructe.
„2020 a fost un an bun deopotrivă pentru legumicultură și pentru finanțarea producătorilor locali. Legumicultorii au dus-o, paradoxal, mai bine ca urmare a pandemiei, deoarece au avut piață de desfacere pe fondul reducerii consumului din importuri. Iar noi am înregistrat creșteri de portofoliu și de vânzări (de la un portofoliu de 16,6 milioane de euro la sfârșitul lui 2019 la 21,2 milioane de euro la sfârșitul anului 2020). Conform rezultatelor preliminare, în curs de auditare, profitul net a crescut cu 33% față de anul anterior, de la 841.000 de euro la 1,12 milioane de euro. Iar numărul creditelor pentru care s-au depus cereri de amânare la plata ratelor în baza OUG 37 a fost foarte mic: am înregistrat doar 74 de credite cu rate amânate și doar 15 restante”, a detaliat cifrele din bilanțul pe 2020 directorul general Patria Credit.
Opt din zece clienți ai Patria Credit alocă banii împrumutați pentru investiții, 9% dintre ei îi folosesc drept capital de lucru, iar 11%, pentru ambele destinații.
În 2020, cei mai mulți dintre clienții Patria Credit – aproape jumătate (43%) – au accesat credite cu valori cuprinse între 5.000 și 15.000 de euro, aproape o cincime (17%) au avut credite de sub 5.000 de euro, 20% dintre ei au avut nevoie de sume cuprinse între 15.000 și 25.000 de euro, iar alți 20% au accesat credite de peste 25.000 de euro.
Analiza riscului și aprobarea creditului la Patria Credit respectă tiparele microcreditării: clienții primesc suma solicitată fără a fi nevoiți să facă un dosar stufos, fără garanții clasice cerute pe un flux standard de bancă, tehnologia de creditare specifică având la bază o analiză personalizată a bugetului fermierului, tipul de cultură și ciclul de producție.
Pentru a putea acorda credite fără garanții, instituția de microcreditare a semnat parteneriate prin care riscurile sunt preluate de parteneri instituționali sau finanțatori precum Fondul European de Investiții (FEI), Fondul European pentru Sud-Estul Europei (EFSE) sau parteneri locali, precum FGCR (Fondul de garantare a creditului rural). Ca urmare a acestor parteneriate au apărut produse noi de microcreditare, precum creditul pentru afacerile mici sau EaSI (finanțare cu 90% garanție europeană) sau Tomatina (credit-punte pentru subvenția din programul de sprijin pentru producătorii de roșii).
În 2021, instituția de microcreditare își propune să continue procesul de digitalizare extern (după ce în 2020 a fost dezvoltată plata online, cu cardul, a creditelor, dar și procesul semi-online de solicitare a creditelor) și intern, să-și extindă geografic activitatea, precum și să se implice activ împreună cu mediul ONG și parteneri de profil în crearea de noi modele de creditare și în promovarea de bune practici în agricultura de bază. Agricultura și dezvoltarea rurală ar putea fi impulsionate și anul acesta prin continuarea demersurilor de reducere a „distanței” dintre producători și consumatori, prin lansarea de platforme noi și inedite de vânzare a produselor și prin deschiderea de noi canale de distribuție către marii retaileri, au mai afirmat reprezentanții Patria Credit.
