ROBOR-ul la trei luni a devenit în 2018 „o nouă vedetă care domină dezbaterea publică” şi „o obsesie”, după ce s-a apreciat cu 51% în primele luni din acest an, urcând de la 2,05% la începutul anului, la 3,09% la finalul lunii noiembrie, dar cu un vârf de 3,47% în vară.
Creşterea indicelui ROBOR a început în toamna anului trecut, având o evoluţie fulminantă, de la 1% la mijlocul lunii septembrie, mai precis pe 18 septembrie, la 2,05%, la finalul anului. În 2018 acesta şi-a continuat creşterea, urcând de la 2,05% pe 3 ianuarie la 3,09% la 29 noiembrie.
În luna iulie, pe 30, indicele ROBOR la 3 luni a atins pragul de 3,47%, nivel care s-a menţinut constant până la şedinţa din 3 august.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României afirma în cadrul unei conferinţe că iniţial a văzut în creşterea ROBOR-ului o şansă de a scăpa de obsesia cursului de schimb.
„În mod normal, aş fi terminat aici. Dar sunt importante chestiunile de colaborare dintre Banca Naţională şi industria bancară. Colaborarea e legată chiar de compliance şi aş discuta-o în contextul acestei noi vedete care domină, de un an de zile, o parte din dezbaterea publică – dobânda ROBOR. Când a apărut, am răsuflat uşurat că scăpăm de obsesia cursului, dar, după un an, de la curs s-a ajuns la obsesia ROBOR. Ce probleme avem aici? În primul rând, ROBOR este un produs al dumneavoastră, al pieţei, care a ajuns o problemă a noastră, a Băncii Naţionale. Noi îl calculăm (ca să-i dăm credibilitate), pe baza unui regulament de piaţă aprobat de BNR, dar cu datele dumneavoastră. La fel procedăm şi cu cursul – Cursul pieţei valutare de la Bucureşti calculat de Banca Naţională a rămas Cursul Băncii Naţionale. Şi mai auzi: ‘Banca Naţională a cotat…’ – sunt 20 de ani de când tot spunem că BNR nu cotează nicio monedă, cel mult intervine pe piaţă; dumneavoastră cotaţi, faceţi tranzacţii”, a spus Isărescu, la o conferinţă de specialitate.
Guvernatorul BNR a afirmat în mai multe rânduri că nu este confortabil cu avalanşa de ştiri despre ROBOR.
Agerpres.ro
