Șapte din zece români nu investesc în prezent, iar principalele bariere sunt economiile insuficiente, teama de risc și lipsa cunoștințelor despre investiții, arată cel mai recent studiu ING Research privind comportamentul de economisire și investiții, realizat de Ipsos. În același timp, 60% dintre respondenți sunt conștienți că și lipsa investițiilor reprezintă un risc, deoarece economiile își pot pierde valoarea din cauza inflației.
Jumătate dintre români fac cu greu față cheltuielilor curente
Potrivit studiului, 51% dintre respondenți spun că le este greu sau că abia reușesc să facă față cheltuielilor curente, o pondere mai ridicată decât media europeană (44%). Cu toate acestea, aproape jumătate consideră că nu este nevoie de o rezervă financiară foarte mare pentru a începe să investească (46%) și consideră că o rezervă financiară mai mică de jumătate din venitul lunar al gospodăriei este suficientă.
În ceea ce privește investițiile propriu-zise, doar 29% dintre români investesc în prezent în acțiuni, obligațiuni, fonduri de investiții sau ETF-uri, comparativ cu 41% la nivel european. În același timp, 30% dintre respondenții din România spun că nu au investit niciodată, dar ar putea face asta în viitor.
Valentin Tătaru: Participarea la investiții poate începe gradual, cu sume adaptate posibilităților fiecăruia. Contează atât capitalul dar și perspectiva pe termen lung
„Rezultatele sugerează că provocarea nu este să convingi oamenii să investească, ci să reduci barierele care îi împiedică să facă acest lucru. Pentru mulți români, investițiile devin o opțiune abia după construirea unei rezerve financiare și după o mai bună înțelegere a riscurilor, costurilor și alternativelor disponibile. Există deschidere către investiții, însă aceasta depinde în mare măsură de nivelul de confort financiar pe care oamenii simt că îl au. În același timp, investițiile nu trebuie privite ca un pas rezervat exclusiv celor cu resurse financiare importante. Construirea unei rezerve de siguranță rămâne esențială, dar participarea la investiții poate începe gradual, cu sume adaptate posibilităților fiecăruia. Importantă nu este doar dimensiunea capitalului inițial, ci și perspectiva pe termen lung, care permite valorificarea efectului de acumulare în timp,” a declarat Valentin Tătaru, economist-şef, ING Bank România.
Economiile insuficiente, riscul și lipsa de informații țin românii departe de investiții
40% dintre respondenți spun că au prea puține economii pentru a investi, 35% invocă teama de risc, iar 33% lipsa cunoștințelor despre investiții. Se disting două condiții care ar putea crește interesul în investiții:
• aproape jumatate spun că accesul la produse cu costuri mai mici sau mai simple i-ar încuraja să investească.
• aproximativ jumătate dintre respondenții români ar fi deschiși să apeleze la un profesionist pentru informații despre investiții: 48% ar apela la un specialist pentru înțelegerea conceptelor de investiții, iar 47% pentru compararea produselor.
Mihai Lazăr: este important să facem investițiile mai accesibile, mai ușor de înțeles și mai ușor de integrat în viața de zi cu zi
„Mulți români înțeleg că simpla economisire poate să nu fie suficientă pentru a-și atinge obiectivele financiare pe termen lung, însă au nevoie de mai multă încredere și claritate înainte de a face primul pas. De aceea, este important să facem investițiile mai accesibile, mai ușor de înțeles și mai ușor de integrat în viața de zi cu zi. Cu informațiile potrivite și instrumente simple, investițiile pot deveni o opțiune realistă pentru un segment mult mai larg de oameni decât se crede astăzi,” a declarat Mihai Lazăr, Tribe Lead Investments, ING Bank România.
Românii caută siguranță, dar înțeleg și riscul inflației
Românii par să caute un echilibru între protejarea economiilor de efectele inflației și preferința pentru investiții cu un grad mai redus de risc. 61% dintre respondenți ar prefera o investiție sigură, cu un randament mai redus, în locul uneia mai riscante, cu un potențial de câștig mai mare. În același timp, 6 din 10 sunt de acord că a nu investi presupune un risc, dat fiind că economiile își pot pierde valoarea din cauza inflației. Mai mult, 51% spun că ar fi dispuși să păstreze o parte din economii investită timp de mai mulți ani, chiar dacă valoarea acesteia ar fluctua între timp.
Percepția asupra riscului rămâne însă o provocare: 46% dintre respondenți spun că ar fi tentați să vândă dacă investițiile lor ar pierde 10% din valoare într-o perioadă de câteva luni.
O treime dintre români se așteaptă ca pensia de stat să le acopere nevoile
69% dintre români cred că sistemul public de pensii este sub presiune și că, în viitor, ar putea să nu mai asigure același nivel al veniturilor ca în prezent, iar 65% consideră important să se pregătească financiar pentru pensionare, pe fondul incertitudinii privind pensiile.
Cu toate acestea, 37% se așteaptă ca resursele lor totale pentru pensie să fie suficiente, în timp ce doar 1 din 3 români crede că pensia de stat îi va acoperi nevoile pe întreaga perioadă a pensionării.
Aurul, pe primul loc în percepția privind randamentele
Percepțiile românilor despre diferitele clase de active arată și ele o preferință puternică pentru instrumentele considerate familiare. 58% dintre respondenți cred că aurul va oferi cele mai bune randamente într-un orizont de zece ani, urmat de conturile de economii, indicate de 37%.
28% dintre respondenți consideră că acțiunile sau fondurile de acțiuni pot oferi cele mai bune randamente pe un orizont de 10 ani. În ceea ce privește riscul, 59% dintre respondenți consideră criptomonedele cea mai riscantă soluție.
Despre studiu
Studiul a fost realizat de Ipsos pentru ING Research în rândul consumatorilor cu vârsta de peste 18 ani din Belgia, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Polonia, România, Spania, Elveția, Turcia și Regatul Unit. În România, rezultatele au la bază un eșantion de 1.002 respondenți. Datele studiului internațional au fost colectate în perioada 27 iulie – 7 august 2026, iar eșantioanele au fost reprezentative în funcție de gen, vârstă și regiune pentru fiecare piață.
