Conversia creditelor în valută la cursul istoric ar duce la o pierdere imediată pentru bănci din diferența de curs valutar, însă un impact la nivelul întregului sistem bancar este dificil de estimat, susțin reprezentanții Asociației Române a Băncilor (ARB).
„Această conversie duce la o pierdere imediată pentru sistem prin diferență de curs. (…) Noi nu putem veni cu o cifră (cu privire la impact—n.r.). Fiecare dintre noi își calculează o cifră pentru banca pe care o conduce, luând în calcul cele mai defavorabile scenarii pe care le putem avea, și la franci și la euro, și cu un curs (istoric—n.r.), și cu discount, cu tot ceea ce ar putea să fie în situația cea mai defavorabilă. Și de multe ori ne uităm și ne dăm seama că genul acesta de impact poate să fie la un nivel pe care să nu îl mai putem repara”, a explicat marți președintele ARB, Sergiu Oprescu, potrivit Agerpres.
La rândul său, președintele executiv al ARB, Florin Dănescu, a declarat că inițiatorii legii privind conversia creditelor ar trebui să prezinte acest studiu de impact. Pe de altă parte, el consideră că acesta va fi mai mare decât în cazul reglementărilor anterioare, inclusiv legea privind darea în plată.
Directorul Direcției Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naționale a României (BNR), Eugen Rădulescu, a declarat recent că impactul conversiei creditelor în franci elvețieni la cursul istoric va fi de 2,4 miliarde de lei.
„În cazul în care s-ar realiza această conversie la cursul istoric costurile pe care vor trebui să le suporte băncile din diferența de curs valutar este de 2,4 miliarde de lei. Aceasta se va transpune într-o scădere medie de 1,8 puncte a solvabilității sistemului bancar, ceea ce încă pare să fie suportabilă. Atâta doar că avem două bănci care vor ajunge cu indicatorul de solvabilitate sub nivelul care le permite continuarea funcționării, iar alte patru bănci cu indicatorii de solvabilitate sub nivelul prudențial recomandat în momentul de față”, a precizat Eugen Rădulescu.
