Mi-am început dimineața cu un test despre bani. Și, cum citeam eu întrebările testului EduFin lansat de BCR, mă întrebam: de ce suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la educație financiară? Multe dintre răspunsuri par rezonabile, iar BCR a ales un „antrenament” rapid, de cel mult 10 minute. Termin testul și fac o „pauză de banking”. Adică mă pregătesc să deschid Facebook și pagina BankingNews.
Curios să vezi QUIZ-ul BCR? Intră AICI și află mai multe.
Dar, pe acest drum foarte scurt, dau peste postarea unui politician care anunță votarea în Parlament a unui proiect cu iz investițional. Mai precis, o șansă la bunăstare, un nou instrument prin care vom putea pune bani deoparte pentru perioada de după pensionare, investindu-i la bursă. Gândul îmi zboară cum să abordez subiectul, ce aș putea scoate în evidență ca să fie simplu de transmis…
Dar mă opresc brusc atunci când ochii îmi cad pe comentarii. Nu înjuriile mă opresc, ci calculele „matematice”și replicile pline de ură la adresa „lipsei educației financiare” arătată de politicianul Raluca Turcan atunci când anunță votarea proiectului în Camera Deputaților și când exemplul său nu nu este privit ca fiind eligibil, în context investițional.
Raluca Turcan scrie: „Știați că, dacă investiți 150 de lei pe lună de la 30 până la 65 de ani, ați putea ajunge la o sumă de circa 100.000 de euro la pensie?”.
Si câteva răspunsuri…
Unul dintre cititori face un calcul simplu: 150 de lei pe lună înseamnă 1.800 de lei pe an, aproximativ 3.460 de euro în zece ani și puțin peste 10.000 de euro în 30 de ani. „Unde suta de mii?”, întreabă el.
Investițiile îi sperie pe români. Și nu prea știu ce este randamentul
Este clar că acest calcul arată exclusiv cât pune omul deoparte. Nu și ce se întâmplă când banii sunt investiți și câștigurile reinvestite. Ca foarte mulți români, calculează economisirea fără niciun randament și, în plus, folosește 30 de ani, deși exemplul din postarea politicianei se referă la 35 de ani.
În 35 de ani, contribuțiile efective sunt de 63.000 de lei: 150 de lei × 12 luni × 35 de ani. De aici până la aproximativ 510.000 de lei (suma anunțată de Raluca Turcan) jur de 100.000 de euro la cursul folosit astăzi, diferența ar veni din randamentul ipotetic despre care a vorbit – 10% pe an și din reinvestirea permanentă a câștigurilor. Avem un calcul cu dobândă compusă. Investitorii spun capitalizare: câștigurile rămân investite și încep, la rândul lor, să producă alte câștiguri. Pe scurt, nu lucrează doar cei 150 de lei depuși în fiecare lună. În timp, încep să lucreze și banii câștigați de acești bani.
Cum a ajuns Raluca Turcan la suma de 100.000 de euro
Cum arată efectiv? La un randament anual ipotetic de 10%, după zece ani s-ar acumula aproximativ 30.000 de lei, deși contribuțiile însumează numai 18.000 de lei. După 20 de ani, suma ar ajunge la aproape 108.000 de lei, din contribuții de 36.000 de lei. După 30 de ani, la aproximativ 309.000 de lei, din numai 54.000 de lei depuși. Iar în ultimii cinci ani s-ar produce cel mai mare salt: spre aproximativ 510.000 de lei.
Desigur că restul discuțiilor pot continua. Dar vreau să subliniez că dintr-o singură conversație pe Facebook, am sesizat că mulți români nu întelegeau despre ce produs este vorba, confundau noțiuni de bază, nu știu despre randament, capitalizare sau dobândă compusă, comisioane, taxe, inflație, risc și mai pot continua.
Acum o săptămână am mai aflat, încă odată, că educația din România este „pe butuci”, iar testele PISA stau mărturie. Ele urmăresc capacitatea elevilor de a folosi ceea ce știu în situații concrete. Și vedem prin acele rezultate ce gol imens avem de acoperit în viața reală, un gol pe care îl regăsim și în relația adulților cu banii: știm să înmulțim 150 cu 12, dar nu înțelegem, încă, că atunci când vorbim despre investiții, avem o dobânda compusă. Nu știm întotdeauna să facem diferența dintre suma depusă și câștigul obținut. Iar dacă nu înțelegem ipotezele din spatele unui calcul, riscăm să respingem o simulare corectă sau, la fel de periculos, să credem într-o promisiune deșartă.
Lipsa educației financiare ne costă
De aceea azi suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la educație financiară. Dar, dincolo de utimul loc într-un clasament european, se află însă oameni. Familii care nu cunosc costul total al creditului pe care vor să-l acceseze. Oameni care nu știu că inflația le erodează economiile, se tem de investiții, nu cunosc diferența dintre un cont de economii și un depozit, sau nu știu că un randament mare vine, de regulă, cu un risc mai mare. Unii ajung să plătească scump pentru că nu au avut, la momentul potrivit, acces la educație și informații clare.
M-am alăturat demersului lansat de BCR. Te invit și pe tine în Echipa Națională de EduFin. Doar împreună creștem nivelul de cunoștințe financiare din România
Tocmai de aceea m-am alăturat inițiativei BCR. Pe care o consider una istorică. Dacă încă nu ai citit pe BankingNews despre asta, AICI poți afla mai multe.
Pe scurt, îți spun că Naționala de EduFin, lansată de BCR, își propune să-i „antreneze” pe români, să-i obișnuiască cu metodologia europeană și astfel să ne schimbăm relația personală cu banii. Obiectivul este ca România să urce cel puțin o poziție în clasamentul european al competențelor financiare până la următorul Eurobarometru din 2027.
👉 Completează gratuit aici chestionarul BCR și invită-i și pe cei dragi să participe.
Este un obiectiv ambițios, dar nu-mi pare imposibil. Dincolo de rezultate, importantă este mobilizarea pe care o poate genera. Ca jurnalistă, văd zilnic câtă nevoie există de explicații financiare clare. Sunt acolo ori de câte ori un cititor îmi cere să-i explic o situație, un produs, un credit. Și nu pot aștepta ca doar alții să facă ceea ce este nevoie în comunitate. Așa că pasul meu de astăzi este unul firesc. Am ales să mă implic și să mă alătur, în calitate de jurnalistă a publicației BankingNews, în Echipa Națională de EduFin.
BankingNews, zilnic informații clare și precise
La BankingNews, vorbim zilnic despre bani, bănci, dobânzi, credite și investiții. Dar, dincolo de știri și analize, credem că avem și responsabilitatea de a face informația financiară mai ușor de înțeles. Pentru că, uneori, o explicație bună poate însemna o decizie mai inspirată. O întrebare pusă la timp poate preveni o greșeală. O informație transmisă mai departe poate ajuta o familie să-și protejeze mai bine viitorul.
Sunt tot atâtea motive pentru care vă invit și pe voi să faceți parte din această echipă. BCR a pregătit un chestionar gratuit despre dobânzi, inflație, investiții și securitate cibernetică. Îl puteți completa în câteva minute AICI.
Apoi îl puteți trimite mai departe, familiei, prietenilor sau colegilor. Un singur test nu va schimba peste noapte locul României în clasamentul educației financiare. Dar mii de oameni care încep să înțeleagă mai bine cum funcționează banii pot produce o schimbare reală. Poate că nu vom intra imediat în „liga mare”. Dar putem urca un loc. Și, mai important, putem lua decizii ceva mai bune pentru noi și pentru familiile noastre.
