Renumita revistă britanică ”The Banker” a publicat în cel mai recent număr, sub semnătura jurnalistei Stefanie Linhardt, o amplă analiză despre politicile guvernamentale din țările din Europa de Centrală și de Est care pun presiune pe sistemele bancare din această zonă.
În urma crizei financiare mondiale, politicienii populiști din Europa Centrală și de Est și-au dat seama că beneficiarii de credite imobiliare în valută (în special în franci elvețieni) care întâmpină greutăți la plata ratelor și care duc o luptă continuă pentru a-și păstra casele ar putea fi noul motor de creștere electorală. În aceste condiții, băncile se confruntă cu un potențial atac violent de intervenție guvernamentală asupra activității proprii, scrie ”The Banker” (VEZI AICI).
Materialul analizează situația din Ungaria, Croația, România, Polonia și a țărilor din Balcani, concluzia principală fiind că băncile sunt ”forțate” să părăsească aceste zone din cauza legislației ce pune presiune pe afacerile lor. Practic, formele de conversie a creditelor în franci propuse de aceste state dar și alte proiecte legislative care amenință stabilitatea sistemelor bancare nu sunt altceva decât un mod de izgonire a băncilor, care nu mai sunt încântate să investească în economii unde dezvoltarea afacerilor este pusă permanent în pericol.
Legea privind darea în plată, pusă în aplicare pe meleagurile mioritice, este scheletul analizei ”The Banker”, măsura adoptată de Parlamentul României stârnind rumoare în rândul liderilor Comisiei Europene și a personalităților din domeniul financiar.
”Imaginează-ți că îți poți lua un credit să cumperi o casă, dar poți pur și simplu să o returnezi băncii fără a avea nicio altă obligație în cazul în care nu îți mai permiți achitarea ratelor. Sună utopic? Cu siguranță creditorii nu vor accepta niciodată o asemenea afacere. Asta dacă nu cumva Parlamentul aprobă prin legislație, forțând acest lucru, așa cum s-a întâmplat în România. Indiferent de valoarea de piață a imobilului, debitorii băncilor pot acum preda cheile și pleca. Mii de persoane sunt așteptate să profite de beneficiile noii legi, toată corvoada căzând pe umerii bancherilor”, evidențiază autoarea materialului ”The Banker”.
În opinia jurnalistei Stefanie Linhardt, interferența politicului precum cea din România, influențată de creșterea mișcărilor populiste, este în creștere de-a lungul întregii Europe Centrale și de Est, iar băncile sunt forțate să-și protejeze interesele. Măsurile anti-bănci au fost generate în principal de dificultățile pe care clienții cu împrumuturi în franci elvețieni le întâmpină din cauza aprecierii agresive a acestei monede exotice. De altfel, creditarea în franci elvețieni a fost o practică folosită pe scară largă în țările din Europa Centrală și de Est.
”Operăm într-o regiune unde politicienii s-au folosit cu abilitate de imaginea proastă pe care o au băncile pentru a obține beneficii personale de imagine prin taxarea băncilor și conversia forțată. Din păcate, trebuie să recunoaștem că băncile au făcut greșeli care au ușurat treaba politicienilor de a ne ataca”, este tabloul pe care-l dezvăluie Andreas Treichl, președintele Grupului Erste, prezent în mai multe țări din zonă.
Guvernul maghiar, sub comanda prim-ministrului Viktor Orban, a fost unul dintre primele din regiune care a generat intervenția politică asupra legislației din domeniul bancar, forțând instituțiile de credit la plata unei taxe bancare și suportarea unor compensații pentru debitori pentru practicile de creditare anterioare considerate ”neloiale”. Pierderile de miliarde de euro stau la baza unei multitudini de motive de îngrijorare ale bancherilor, care se gândesc tot mai serios la varianta exitului.
Și băncile din Croația se confruntă cu problema creditelor în franci, noua legislație din această țară permițând cetățenilor să convertească împrumuturile la curs de schimb ce a precedat aprecierea monedei elvețiene. Băncile din Croația trebuie să suporte diferența de curs de schimb, o decizie care a provocat o puternică opoziție din partea instituțiilor de credit. Băncile locale au contestat legitimitatea legii în fața Curții Constituționale croate și au inițiat procedurile pentru a se adresa Curții de Arbitraj a Băncii Mondiale.
Nici în Polonia lucrurile nu arată deloc bine, în condițiile instituirii de către noul guvern conservator instalat la finalul anului trecut a unei taxe bancare, care ar putea genera instituțiilor de credit pierderi evaluate la aproximativ 1,1 miliarde de euro. Pe lângă acest impozit bancar, guvernul polonez caută, de asemenea, să pună în aplicare o legislație pentru conversia împrumuturilor în valută, pentru a rezolva în principal situația grea cu care se confruntă debitorii în franci elvețieni.
Politicile interne aventuroase din aceste țări au fost taxate în mai multe rânduri de economiști, de specialiștii Comisiei Europene, de bancherii de top, dar și de șefii Băncilor Centrale, care au evidențiat că măsurile de constrângere a băncilor pot contribui la derapaje și pot constitui o piedică pentru perspectivele de creștere economică.
„Mă tem de fiecare dată când sunt alegeri în țările din Europa Centrală și de Est, dacă mă uit la toate cadourile care au fost înmânate electoratului în detrimentul sectorului bancar”, spune Karl Sevelda, președintele consiliului de administrație și director executiv la Raiffeisen Bank International, al doilea cel mai mare grup bancar din regiune.
În România, darea în plată ar putea fi urmată de alte legi care vor lovi sistemul bancar
România se află sub atenta observație a Comisiei Europene, chiar dinainte de aprobarea celebrei legi privind darea în plată, observă analiza ”The Banker”. Raportul de țară pe 2016 al Comisiei Europene publicat în februarie avertiza că legea poate „genera un risc sistemic pentru întregul domeniu bancar ce poate afecta stabilitatea sectorului financiar, cu consecințe asupra întregii economii” în cazul aprobării legii în forma inițială. Autoritățile de la București nu au ținut seamă de avertismentele și îngrijorările formulate de bancheri și de specialiștii Comisiei Europene, punând pe tapet o lege care a uimit întreaga Europă.
Băncile din România au salutat intervențiile Comisiei Europene, deoarece consideră că legea este neconstituțională. De altfel, instituțiile de credit au atacat legea la Curtea Constituțională și este de așteptat ca în această toamnă membrii acestui for să se pronunțe asupra constituționalității actului normativ. Mai mult, Raiffeisen Bank International a decis să se adreseze Curții de Arbitraj a Băncii Mondiale pe aceeași speță.
Autorul analizei ”The Banker” consemnează că pentru sistemul bancar din România riscurile sunt în creștere. ”Există temeri că parlamentarii ar putea trece în continuare noi acte normative în detrimentul sectorului bancar”, se menționează în materialul revistei britanice.
„În fiecare zi auzim noutăți diferite din România”, spune Karl Sevelda (Raiffeisen Bank International), care se teme că legislativul de la București va pune în practică o conversie obligatorie a creditelor în franci elvețieni așa cum s-a întâmplat în Croația.
Și totuși… The Banker vorbește și despre ”Veștile bune”
În ciuda incertitudinii legislative din unele țări din Europa Centrală și de Est, guvernatorul adjunct al Băncii Naționale din Austria, Andreas Ittner, consideră că eforturile băncilor din regiune pot fi privite ca „o poveste de succes”, facând aluzie la faptul că instituțiile de credit sunt pregătite să suporte astfel de politici.
„Deși drumul este probabil să rămână în continuare accidentat (n.r. – din punct de vedere legislativ), Europa Centrală și de Est are rate de creștere economică mai puternice decât Europa de Vest și mai multe piețe sunt încă sub-bancarizate”, spune oficialul austriac, subliniind astfel potențialul de dezvoltare al țărilor analizate, care va exercita în continuare o puternică atracție pentru grupurile bancare.
