Cardurile alcătuiesc cel mai interesant segment al industriei bancare din România, evoluția portofoliilor băncilor locale din ultimii ani dezvăluind un tablou efervescent. Pe nicio altă nișă a activității bancare nu se observă o concurență mai acerbă și o disponibilitate mai pronunțată spre dezvoltare și inovație.
Ultimii șase ani au adus modificări importante pe piața cardurilor din țara noastră, efectele crizei financiare marcând în mod diferit evoluția portofoliilor celor mai mari bănci locale. Intervalul 2009 – 2015 a constituit pentru unele instituții de credit o piatră de încercare în dezideratul de a-și menține numărul de carduri active, în timp ce pentru altele a fost extrem de productiv.
Cei mai importanți jucători de pe această piață sunt, previzibil, cele mai mări banci autohtone, respectiv Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, BCR, BRD, ING Bank, Bancpost și CEC Bank, fiecare dintre aceste instituții reușind să depășească pragul de un milion de instrumente de plată. Pe de altă parte, trebuie subliniat că numai Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, BCR și BRD sunt băncile care se pot lăuda cu portofolii mai mari de 2 milioane de carduri.
De altfel, cele patru instituții de credit acoperă împreună peste 60% din piața de carduri, cu cele peste 9 milioane de instrumente de plată emise. Potrivit datelor Băncii Naționale a României, la finalul anului 2015, românii dețineau aproape 15 milioane de carduri, dintre care circa 2,5 milioane cu funcție de credit.
- Banca Transilvania este lider autoritar pe piața de carduri, cu o cotă de peste 17%
Cu cele peste 2,57 milioane de carduri active, Banca Transilvania a devenit, începând de anul trecut, liderul pieței de profil. Banca de la Cluj a devansat Raiffeisen Bank, care ocupa poziția de lider în 2014. Interesant este faptul că cele două instituții de credit se aflau la finalul anului 2009 pe locurile trei și patru în topul băncilor după numărul de carduri, BCR și BRD ocupând atunci primele două poziții. Practic, în ultimii șase ani s-a produs rocada între cele două tandemuri.
La finalul anului 2015, Banca Transilvania avea în portofoliu 2,4 milioane de carduri destinate persoanelor fizice, din care circa 280.000 de carduri de credit. Portofoliul Băncii Transilvania era completat cu cele aproximativ 171.000 de instrumente de plată deținute de persoane juridice. Pe lângă faptul că Banca Transilvania posedă supremația pieței de carduri în general, instituția de credit este lider și pe nișa cardurilor de debit destinate consumatorilor retail și pe segmentul cardurilor de business.
TOPUL BĂNCILOR DUPĂ NUMĂRUL DE CARDURI PERSOANE FIZICE ÎN 2015
-
Loc Banca Carduri Debit
Carduri Credit
TOTAL Carduri Retail
1 Banca Transilvania 2,12 milioane
280 mii
2,4 milioane
2 Raiffeisen Bank 1,9 milioane
405 mii
2,3 milioane
3 BRD 2,07 milioane
Aprox.30 mii
2,1 milioane
4 BCR 1,8 milioane
210 mii
2,01 milioane
5 ING Bank* *
*
Peste 1 milion
6 CEC Bank** **
**
1 milion
7 Bancpost*** 470 mii
530 mii
1 milion
8 Alpha Bank 186 mii
68 mii
254 mii
9 Garanti Bank 110 mii
140 mii
250 mii
* – Publicația online www.bankingnews.ro nu deține o situație exactă a portofoliul de carduri ING Bank.
** – Conform reprezentanților CEC Bank, predominante sunt cardurile de debit.
*** – Majoritatea covârșitoare a instrumentelor de plată cu funcție de credit din portofoliul grupului grecesc Eurobank, care operează prin Bancpost și EFG Retail Services IFN nu sunt carduri de credit veritabile. Aceste instrumente de plată emise de IFN-uri au, mai degrabă, caracteristicile unui credit de consum destinat pentru cumpărarea unor bunuri de folosință îndelungată (electronice, electrocasnice, mobilă)
În schimb, nișa cardurilor de credit aparține Raiffeisen Bank, care a reușit să-și păstreze prima poziție în ultimii șase ani, cu un portofoliu de 405.000 instrumente de plată. Raiffeisen Bank ocupă locul al doilea pe piața de carduri, cu un total de circa 2,4 milioane de unități, dintre care 100.000 de instrumente de plată pentru companii.
Poziția a treia îi aparține BRD, care are un total de 2,2 milioane de carduri, dintre care 2,1 milioane de instrumente de plată retail și 100.000 de carduri business. BRD are însă un portofoliu restrâns de carduri de credit, care reprezintă numai 1,5% din totalul intrumentelor de plată destinate utilizatorilor persoane fizice.
BCR, cea mai mare bancă din România după nivelul activelor, ocupă locul al patrulea în topul emitenților de carduri, cu un portofoliu de puțin peste 2,1 milioane de carduri, dintre care 2 milioane sunt instrumente de plată deținute de persoane fizice și aproape 92.000 de carduri pentru companii.
Următoarele poziții revin unui grup de trei bănci, respectiv ING Bank, CEC Bank și Bancpost, care au reușit să depășească pragul de 1 milion de carduri. Publicația online www.bankingnews.ro nu deține o situație la zi a rezultatelor consemnate de ING Bank pe piața cardurilor, deoarece aceste cifre nu ne-au parvenit, însă la nivelul anului 2012, banca olandeză se apropia de pragul de 1 milion de instrumente valide. Având în vedere însă modelul de business bazat pe conceptul de ”digital banking” al ING Bank, care pune accent pe de ani de zile pe dezvoltarea segmentului de carduri, este de așteptat ca instituția de credit să numere în prezent mult peste 1 milion de instrumente de plată.
La finalul anului 2015, CEC Bank avea un portofoliu de carduri active destinate persoanelor fizice alcătuit din 1.011.508 unități, dintre care predominante au fost cardurile de debit. În cazul Bancpost, vorbim de aproximativ 1 milion de carduri, distribuția portofoliului din punctul de vedere al tipului de card, debit sau credit, menținându-se echilibrată, cu o pondere de 53% în favoarea cardurilor de credit. Alte bănci cu un număr reprezentativ de instrumente de plată sunt Alpha Bank și Garanti Bank. Alpha Bank deține 254.000 de carduri retail, dintre care 27% au funcție de credit. Banca grecească mai are în portofoliul său și un număr de 14.000 carduri business. La Garanti Bank regăsim un portofoliu de 250.000 de instrumente de plată retail, din care 56% sunt carduri de credit.
TOPUL BĂNCILOR DUPĂ VALOAREA TRANZACȚIILOR EFECTUATE DE CLIENȚII PERSOANE FIZICE CU CARDURI ÎN 2015
-
Loc Banca Valoare Tranzacții
1 BRD 29 miliarde lei
2 Raiffeisen Bank* 26,3 miliarde lei
3 Banca Transilvania 25,8 miliarde lei
4 BCR 22,5 miliarde lei
5 CEC Bank 7,5 miliarde lei
6 Garanti Bank 2,5 miliarde lei
* – Potrivit Raiffeisen Bank, cifra indicată reprezintă sumele tranzacționate prin intermediul cardurilor de debit. Indicatorul pentru cardurile de credit nu a fost specificat.
-
Raiffeisen Bank controlează piața cardurilor de credit, acolo unde circa o treime dintre instrumente sunt emise de IFN-uri
Pe nișa cardurilor de credit se poate observa o anomalie reprezentată de concurența dintre instrumentele de plată emise de bănci și cele promovate de instituțiile financiare nebancare (IFN) și, implicit, de confuzia dintre cele două categorii de produse. În mod normal, instrumentele de plată emise de IFN-uri nu pot fi incluse în categoria cardurilor de credit veritabile. Majoritatea cardurilor de credit ale IFN-urilor permit achitarea produselor disponibile numai în anumite lanțuri de magazine, fiind contractate și utilizate, de obicei, exclusiv pentru cumpărarea de bunuri de folosință îndelungată (electronice, electrocasnice, mobila etc.).
Practic, cardurile emise de IFN-uri au, mai degrabă, caracteristicile unui credit de consum, și se vând direct în magazine, nefiind – nici pe departe – similare instrumentelor de plată lansate de bănci, care pot fi folosite pentru achitarea cumpărăturilor în toate locațiile unde există un POS sau pot asigura retragerea unei sume de bani de la orice ATM. Cu toate acestea, de ceva vreme și IFN-urile includ în lista de avantaje ale propriilor carduri binecunoscuta perioadă de grație, posibilitatea de a retrage bani de la unele ATM-uri și lărgirea numărului de magazine în care să se poată face plata cu respectivele instrumente, intrând, în acest fel, în concurență directă cu băncile. Nișa cardurilor de credit emise de IFN-uri numără, potrivit estimărilor publicației online www.BankingNews.ro, aproximativ 800.000 de unități, dintre care 530.000 aparțin grupului grecesc Eurobank, care operează în România prin Bancpost și EFG Retail Services IFN. Un alt jucător important pe acest segment este BRD Finance, ce aparține francezilor de la Groupe Societe Generale.
Piața cardurilor de credit emise de bănci este dominată autoritar de Raiffeisen Bank, care a reușit să depășească la finalul anului 2009 liderul de atunci Credit Europe Bank, care deține în portofoliu renumitul card de cumpărături CardAvantaj (circa 300.000 de unități). În cei șase ani care s-au scurs de atunci, Raiffeisen Bank a pus stăpânire pe acest segment, distanțându-se serios de următorul competitor. Banca austriacă avea la 31 decembrie 2015, un numar total de 405.000 de carduri de credit. Banca Transilvania completează podiumul cu un portofoliu de 280.000 de carduri de credit. BCR nu prinde podiumul, cu cele aproximativ 210.000 de carduri de credit, ocupând poziția a patra în topul băncilor cu cele mai multe instrumente de plată cu funcție de credit. Un alt jucător important pe această piață este Garanti Bank, care administrează peste 140.000 de carduri de credit.
-
Nișa cardurilor business dominată de Banca Transilvania, care și-a triplat portofoliul în ultimii șase ani
Băncile din România nu excelează pe segmentul cardurilor destinate persoanelor juridice, cumulând portofolii mult inferioare față de cele alcătuite din instrumente de plată pentru persoane fizice. Cel mai mare emitent de asemenea instrumente de plată este, de departe, Banca Transilvania. Institutia de credit din Cluj-Napoca a reușit să administreze în 2015 un număr total de 171.000 de carduri business, înregistrând un salt de circa 3 ori față de finalul anului 2009. Prin intermediul cardurilor business ale Băncii Transilvania s-au înregistrat tranzacții în valoare de 7,5 miliarde de lei, din care aproximativ 23% au fost au reprezentat cumpărături la comercianti.
Creștere este cuvântul de ordine și pentru majoritatea celorlalți emitenți. De altfel, în anii de criză financiară, segmentul cardurilor de business a fost singura nișă de pe piața de profil care a consemnat majorări. Alături de Banca Transilvania, alte instituții de credit puternice pe această nișă sunt, ca și în cazul cardurilor de debit destinate persoanelor fizice, Raiffeisen Bank și BRD, cu aproximativ 100.000 de unități fiecare, BCR cu aproape 92.000 de instrumente de plată și ING Bank cu peste 85.000 de bucăți.
Din totalul celor aproximativ 100.000 carduri business deținute de clienții Raiffeisen Bank, peste 2.500 de instrumente au funcție de credit (creștere cu 55% a vânzărilor față de anul precedent). Sumele tranzacționate prin intermediul cardurilor business Raiffeisen Bank totalizează peste 4,3 miliarde de lei, 25% din volume fiind tranzacții non cash. La BRD, utilizatorii persoane juridice ale celor aproximativ 100.000 de carduri au realizat tranzacții în valoare totală de 4.6 miliarde de lei, în timp ce instrumentele de plată business din portofoliul BCR au generat trazacții de peste 3,7 miliarde de lei.
TOPUL BĂNCILOR DUPĂ NUMĂRUL DE CARDURI BUSINESS ȘI VALOAREA TOTALĂ A TRANZACȚIILOR EFECTUATE CU ACESTE INSTRUMENTE DE PLATĂ ÎN 2015
-
Loc
Banca
Număr Carduri
Valoare Tranzacții
1
Banca Transilvania
171.000 unități
7,5 miliarde lei
2
Raiffeisen Bank
100.000 unități
4,3 miliarde lei
3
BRD
100.000 unități
4,6 miliarde lei
4
BCR
91.800 unități
3,7 miliarde lei
-
Românii folosesc cardul, în proporție covârșitoare, ca furnizor de bani cash
Utilizarea cardului ca instrument de plată la comercianți nu este tocmai un deziderat împlinit pentru băncile autohtone, în condițiile în care cei mai mulți români văd cardul ca pe un plastic care le asigură posibilitatea de a retrage bani cash de la ATM. În zilele de salariu de la mijlocul și sfârșitul fiecărei luni, ATM-urile băncilor sunt luate cu asalt, creându-se de fiecare dată cozi formate din oameni care doresc să intre în posesia salariilor, pensiilor sau alocațiilor virate de angajatori sau instituțiile statului pe carduri. Situația privind obiceiul românilor este evocată și de datele privind modul în care este utilizat cardul, furnizate de cei mai mari emitenți de carduri din România, conform tabelului de mai jos.
CUM UTILIZEAZĂ CLIENȚII PERSOANE FIZICE CARDURILE. TABELUL INDICĂ PROCENTUL DIN VALOAREA TRANZACȚIILOR EFECTUATE LA ATM SAU LA POS
-
Banca Carduri Debit
Carduri Credit
ATM
POS
ATM
POS
Banca Transilvania 82,00%
18,00%
70,00%
30,00%
Raiffeisen Bank 79,00%
21,00%
–
–
BRD 82,00%
18,00%
38,00%
62,00%
BCR 81,00%
19,00%
11,00%
89,00%
CEC Bank 87,00%
6,00%*
57,00%
40,00%*
Bancpost 76,00%
24,00%
30,00%
70,00%
Alpha Bank 79,00%
21,00%
30,00%
70,00%
Garanti Bank 80,00%
20,00%
20,00%
80,00%
* – Diferența sumelor trazacționate de clienții CEC Bank o reprezintă alte tipuri de plăți.
- Obiectivele băncilor în 2016 pe piața cardurilor
BCR: ”În 2016, vom dezvolta în continuare produse inovatoare destinate tinerilor, pentru a crea premisele unei educații financiare solide și responsabile încă de la începutul vieții de consumator de servicii bancare. Și în zona de carduri, focusul va fi pe generația tânară pentru a-i ajuta să atingă pragul de maturitate financiară. Tinerii investesc în creativitate, tehnologie, inovație socială, schimbând astfel lumea, iar intenția noastră este să avem întreaga ofertă de carduri cu tehnologie contactless atașată, această caracteristică fiind din ce în ce mai populară în rândul utilizatorilor de carduri. Vedetă în acest an va fi și cardul de cumpărături, cu atât mai mult cu cât în România există o tendință de creștere a ofertelor cu rate fără dobânda, iar în 2016 vom îmbunătăți programul existent prin implementarea ratelor la non-parteneri”.
BRD: ”Strategia pentru perioada următoare este de a promova către clienți plata cu cardul, de a obișnui clienții să utilizeze acest intrument de plată, chiar și pentru plățile de mică valoare. Este binecunoscut faptul că acest tip de tranzacție se realizează simplu și comod prin cardurile cu tehnologie contactless. Precizăm că numărul cardurilor contactless emise de BRD a crescut în mod natural pe parcursul anului 2015, la finalul anului existând aproape 600.000 de astfel de instrumente de plată în portofoliul băncii”.
CEC Bank: ”Pentru acest an, avem în vedere continuarea creșterii portofoliului de carduri contactless și a rețelei de acceptare carduri la comercianți, loializarea portofoliului de clienți existenți, creșterea competitivității și a calității produselor și serviciilor din oferta de produse și servicii card. În ceea ce privește domeniul de profil, există o preocupare permanentă pentru implementarea noilor tehnologii, precum și a modalităților moderne de plată precum mobile banking sau mobile payment”.
Bancpost: ”Vom continua strategia de îmbunătăţire a experienţei clienţilor prin programe de loialitate și facilități dedicate. În acest mod, dorim să le răsplătim fidelitatea și totodată să îi încurajăm să își gestioneze mai eficient resursele financiare prin utilizarea zilnică a cardurilor pentru orice achiziție, ca alternativă mai avantajoasă și mai sigură la utilizarea numerarului”.
Alpha Bank: ”Banca noastră urmărește creșterea gradului de utilizare a cardurilor pentru tranzacții efectuate la comercianți versus retragerile de numerar, prin adoptarea noilor tehnologii contactless, digitalizarea serviciilor bancare și prin impulsionarea plăților de tip e-commerce, încheind parteneriate și programe de loializare dedicate posesorilor de carduri. Domeniul de profil are potențial de creștere atât din punct de vedere al numărului de carduri și penetrarea acestora în segmentul nebancarizat, cât și din punct de vedere al creșterii gradului de utilizare, cardurile reprezentând baza pentru creșterea numărului de clienți în vederea dezvoltării unei relații bancare de durată”.
Garanti Bank: ”În acest an ne vom concentra atât pe creșterea portofoliului de carduri prin atragerea de noi clienți, cât și pe loializarea clienților existenți, prin extinderea beneficiilor oferite, extinderea rețelei de magazine partenere și lansarea unor noi campanii atractive, menite să ofere valoare adăugată la fiecare utilizare cu Bonus Card, dar și de a crește rata de activare și utilizare a cardurilor”.
IMPORTANT. Este interzisă republicarea datelor acestei analize, realizată de publicația online www.BankingNews.ro, fără citarea sursei.
