Industria de asigurari se arata profund ingrijorata de dorinta autoritatilor de a prelungi, pentru a 3-a oara, perioada de plafonare a primelor RCA, cu inca 3 luni, pana la 30 iunie 2024, fara a lua in calcul nici macar efectele inflatiei, se arata intr-un comunicat de presa.
Prețurile RCA au fost plafonate, despagubirile nu. Asiguratorii afectati de inflatie
Reamintim ca, incepand cu luna aprilie 2023, tarifele RCA au fost plafonate. Initial, masura a fost luata pentru 6 luni, prelungita cu inca 3 luni, pentru ca, mai apoi, la finalul anului trecut, Guvernul sa o prelungeasca inca o data cu o ajustare de 6,8%. Ajustarea nu acoperea inflatia din 2023 (10,4% cf. INSSE). Cel mai important insa, dauna medie RCA a crescut la trimestrul trei al anului trecut chiar mai mult decat inflatia, cu circa 12%, caci despagubirile nu au fost si ele plafonate, explica asociatia.
Pe langa faptul ca plafonarea primelor RCA reprezinta o incalcare flagranta a normelor Uniunii Europene, din care si Romania face parte, se omite mereu faptul ca pretul politelor RCA este influentat de numarul mare de accidente, de despagubirile platite si de costurile in crestere. Spre exemplu, asiguratorii platesc taxe si contributii majorate pentru RCA, de la 6,6% in 2021, la circa 13% in 2023. Asiguratorii care nu au tinut seama de aceste principii economice fundamentale sunt, de altfel, si cei care au dat faliment in trecut.
Cu toate acestea, in mod paradoxal, pentru inghetarea tarifelor de prima, s-a invocat aproape de fiecare data situatia exceptionala a falimentelor anterioare si nevoia de preluare de catre celelalte companii de asigurari, care au respectat regulile de functionare prudentiala, a unui portofoliu semnificativ de clienti. Printr-un efort financiar important, acestea au reusit insa sa absoarba acest soc.
Acum, se justifica continuarea plafonarii pe „reticenta in ceea ce priveste apetitul la risc al asiguratorilor RCA pentru anumite categorii de asigurati”. Astfel, sunt ignorate din nou principiile de functionare ale industriei de asigurari, pe baza carora fiecare asigurator trebuie sa fie liber sa decida individual profilul de risc al propriilor clienti, respectiv sa isi ajusteze politica comerciala la frecventa si gravitatea daunelor, precum si la mutualizarea corespunzatoare a riscurilor.
Spre exemplu, in cazul vehiculelor folosite pentru transport, frecventa accidentelor este de 3 ori mai mare decat media pentru toate tipurile de vehicule (19% vs. 6,6%). Astfel, in medie, din fiecare 100 de vehicule de transport cu masa maxima autorizata de peste 16 tone, cel putin 19 produc accidente in trafic soldate cu pagube materiale sau cu vatamari corporale si decese. Aceste accidente sunt, de regula, de o gravitate semnificativ mai mare decat in cazul altor categorii de autovehicule.
In plus fata de toate acestea, masura de prelungire a plafonarii se suprapune pe discutiile privind modificarea Legii 132/2017 privind RCA, unde propunerile industriei de asigurari pentru asigurarea sustenabilitatii pietei de profil nu au fost luate in considerare. Practic, anumite principii de functionare si aspecte de ordin tehnic menite sa repare macar in parte o serie din dezechilibrele pietei, pe care industria le-a semnalat in mod constant in ultimii 5 ani, nu sunt incluse intre modificarile la Legea RCA, in ciuda faptului ca sunt dorite inclusiv de catre soferii din România.
Asa cum am spus atat la momentul primei prelungiri a inghetarii tarifelor politelor RCA, in luna martie a anului trecut, cat si cu ocazia celorlalte prelungiri, aceste masuri “temporare”, pe langa faptul ca sunt contrare legislatiei comunitare, sunt departe de a fi un „medicament minune”. Din contra, ar putea duce din nou la rezultatele la care am fost martori in urma plafonarii din 2016.
Nu stim ce alta industrie se mai afla intr-o situatie similara.
