Ministerul Justitiei va publica la inceputul lunii august proiectul Codului insolventei, urmand ca in septembrie actul sa fie definitivat, in urma propunerilor primite din partea institutiilor implicate, si sa fie prezentat Guvernului, spre aprobare, si ulterior Parlamentului, potrivit Mediafax. „Acest proiect de Cod al insolventei este parte integranta a Programului pentru reforma sistemului judiciar si beneficiaza de asistenta tehnica a unui consortiu care reuneste expertiza juridica, dar si a unui grup de experti care include judecatori, avocati, reprezentanti ai mediului bancar, Banca Nationala a României, Autoritatea de Supraveghere Financiara, Consiliul Superior al Magistraturii”, a declarat miercuri Florin Motiu, secretar de stat in Ministerul Justitiei, la un seminar pe tema insolventelor organizat de BNR.
Oficialul a mentionat ca, personal, si-ar fi dorit ca acest Cod al insolventei sa includa si reglementarile referitoare la insolventa persoanelor fizice.
„Parerea mea este ca trebuie sa avem si o asemenea reglementare, a insolventei persoanelor fizice. Opozitia care exista in acest moment in diferite medii este partial nejustificata, pentru ca printr-o colaborare a tuturor institutiilor si organismelor implicate in procesul de reglementare s-ar putea ajunge la o reglementare buna si eficienta si in aceasta privinta. Suntem printre putinele state, cred ca Ungaria nu mai are, insa, spre deosebire de România, Fondul Monetar International a impus Ungariei sa adopte o asemenea reglementare, pe când noua deocamdata ne-a stopat-o”, a spus Motiu.
Intrucât Ministerul Justitiei isi propune ca noul Cod sa fie adoptat de Parlament pana la sfârsitul anului sau inceputul anului viitor, cel mai probabil legea privind insolventa persoanelor fizice va fi adoptata separat, urmând ca pe viitor sa fie inclusa in Cod.
„Totodata, fac un apel la BNR sa puna la dispozitie studiul de impact pe care l-a realizat privind clauzele abuzive din contractele de credit, din cauza caruia a fost amanata implementarea prevederilor din Codul de Procedura Civila.
La randul sau, viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a afirmat ca piata doreste o reglementare a insolventei care sa fie un „nou fond” si ca nu este suficienta o reasezare a articolelelor.
„Avem nevoie de o reasezare a filosofiei care sa impinga spre relansarea activitatii economice a companiei in dificultate, mai curand decat spre lichidari de active”, a spus Olteanu.
Directorul directiei juridice a BNR, Alexandru Paunescu, considera ca ar trebui introduse restrictii privind desfasurarea aceleiasi activitati de catre o companie infiintata de catre aceiasi actionari.
„Sunt numeroase exemple in care actionarii/asociatii au abandonat o companie supraindatorata insolventa si au infiintat o noua firma cu acelasi obiect de activitate pe care au abandonat-o, la rândul ei, când a devenit insolventa. De asemenea, exista banci care au acordat credite unor astfel de societati comerciale, inregistrând pierderi semnificative. Ar trebui sa existe norme mai clare privind raspunderea administratorilor”, apreciaza Paunescu.
Directorul BNR spune ca insolventa ar trebui folosita doar in ultima instanta de catre firme si ca exista alte proceduri mai eficiente de restructurare decât insolventa, unde nu se ia in calcul riscul reputational. In plus, din numarul total al firmelor care intra in insolventa, foarte putine ajung sa se restructureze, in timp ce majoritatea ajung sa deschida procedura de faliment.
„Din cele peste 122.000 de companii intrate in insolventa in intervalul mai 2007-martie 2013, doar 1,1% au reusit sa-si continue activitatea prin reorganizare, iar pentru 84% s-a deschis procedura falimentului, din care aproximativ 74% au fost radiate”, a mai spus Paunescu.
