Ruperea cercului vicios dintre datoriile bancilor si cele suverane, imbunatatirea supravegherii sistemului bancar european si solutionarea problemelor bancilor aflate in criza fara a utiliza, in principal, resurse publice sunt in proces de implementare prin conturarea Uniunii Bancare Europene. L-am putea considera cel mai important proces al Uniunii Europene dupa infiintare, date fiind resposabilitatile pe care le implica in conturare si aplicare, dar si din perspectiva implicatiilor si provocarilor asupra noilor planuri de distribuire a capitalului la nivel european.
Economiile europene sunt dependente in proportie de 70-75% de finantarea bancara in timp ce in Romania sectorul bancar romanesc finanteaza preponderent economia, asigurand aproximativ 92% din totalul finantarilor acordate de sistemul financiar romanesc. 90% din activele sistemului bancar sunt detinute de institutii cu capital strain. Trebuie mentionat ca sistemul bancar din Romania, care deserveste milioane de clienti, s-a dovedit a fi rezilient pe perioada crizei, nefiind nevoie de sprijin din fonduri publice pentru sustinerea acestuia. Riscurile implicate in procesul de conturare, transpunere si respectare a reglementarilor consta in posibilitatea restrangerii expunerii si retragerea capitalului institutiilor de credit cu capital strain.
In cadrul Mecanismului unic de supraveghere, primul pilon al Uniunii Bancare Europene, Banca Centrala Europeana va avea calitatea de supraveghetor al bancilor din zona euro, incepand cu 4 noiembrie 2014. BCE va supraveghea direct aproximativ 130 de institutii de credit si va colabora cu autoritatile nationale competente pentru a supraveghea bancile mai mici. BCE realizeaza si va da publicitatii, in luna octombrie 2014, rezultatele unei evaluari cuprinzatoare a celor aproximativ 130 de banci europene care sunt considerate semnificative care detin aproximativ 85% din activele bancare din zona euro. in categoria bancilor supravegheate de catre BCE sunt incluse si un numar de subsidiare ale unor institutii de credit din afara zonei euro, adica banci mari din Romania in conditiile in care tara noastra si-a exprimat angajamentul pentru participarea la Uniunea Bancara.
Testele pe care trebuie sa le treaca bancile din zona euro pot implica majorari de capital si de ce nu in final conduc la redirectionarea finantarii spre zone care asigura randamente crescute. Un alt aspect sensibil este modul in care BCE va publica rezultatele evaluarii cuprinzatoare a celor 130 de banci europene (Asset Quality Review). Fiecare autoritate nationala competenta va efectua testarile conform recomandarilor BCE, cu scopul de a identifica portofolii riscante, care sunt potential supraevaluate sau care sunt provizionate insuficient. Evaluarea completa se va incheia cu o prezentare agregata a rezultatelor, la nivel de tara, impreuna cu orice recomandari pentru masuri de supraveghere ale BCE.
Identificarea unor eventuale probleme ce ar putea impune majorari urgente de capital, chiar si numai la nivelul bancilor mama, ar putea induce o presiune mediatica si apreciem util ca ar trebui efectuata o comunicare optima premergatoare prezentarii rezultatelor testarii de catre BCE. Pe langa taxele pe care bancile europene trebuie sa le achite pentru supravegherea de catre BCE, conform unui proiect de reglementare lansat recent, costurile importante pentru banci din constituirea Uniunii bancare sunt induse prin contributia la Fondul unic de rezolutie (FUR) si la schemele de garantare a depozitelor nationale pentru a asigura necesarul solicitat ca grad de garantare. Efortul financiar pentru constituirea Fondului unic de Rezolutie este de 55 de miliarde euro.
Parlamentul European si statele membre au ajuns in luna martie 2014 la un acord referitor la mecanismul de lichidare, pilonul doi din proiectul uniunii bancare care, din 2016, va permite evitarea situatiilor in care contribuabilii suporta costurile de lichidare a bancilor. Mecanismul de lichidare va intra in vigoare la 1 ianuarie 2015, dar va fi functional din 2016. Lichidarea bancilor din zona euro va fi finantata de un fond alimentat de banci, dupa criterii care urmeaza sa fie stabilite. Perioada de constituire a fondului de 55 de miliarde de euro este de opt ani. Actionarii si detinatorii de obligatiuni vor fi primii care vor plati pentru salvarea sau lichidarea bancilor, urmati de deponenti cu depozite mai mari de 100.000 de euro.
Fondurile de garantare a depozitelor nationale, cel de al treilea pilon al Uniunii Bancare Europene, ar putea functiona cel mai probail ca o retea a fondurilor de Garantare. Directiva in materie revizuita si publicata reconfirma plafonul de garantare de 100.000 euro per deponent per banca si reducerea graduala de la 20 de zile la 7 zile a termenelor de rambursare in caz de indisponibilizare a depozitelor. in plus, directiva care urmeaza sa fie transpusa si in plan national, introduce obligativitatea de finantare ex-ante a schemelor de garantare (in avans) in fiecare stat european. Potrivit acesteia, gradul de acoperire a depozitelor ar trebui sa fie de 0,8% din depozitele garantate intr-un deceniu. Din aceasta perspectiva, Romania sta bine de vreme ce gradul de acoperire a depozitelor garantate era de 2,2% in martie 2014.
Pe de alta parte, la nivel european se afirma ca motorul principal al dezvoltarii va fi cel al creditarii economiei. in concluzie, sistemele bancare sunt chemate sa joace in continuare un rol principal. Avand in vedere toate provocarile, induse si de alte reglementari europene, nu putem sa nu ne intrebam cum sunt incurajate finantarea in noul model bancar si reluarea creditarii? Cum vor evolua alocarile de capital si expunerile? Reglementarea solicita o creditare fara riscuri altfel acestea ar trebui acoperite a priori cu capitaluri. Toate acestea alaturi de blamarea continua a industriei bancare si nerecunoasterea rolului acestuia de principal intermediar financiar si absorbant al riscurilor din economia de piata libera nu fac decat sa trimita finantatorii pe „mantinela” economiei europene. intrebarea mea este daca avem astazi mai multa nevoie de alocarea tuturor resurselor societatii catre ciclurile electorale sau de alocarea acestora in creditare?
Cert este ca prioritatile industriei bancare vizeaza mentinerea rolului sistemului bancar de principal finantator al economiei Romaniei, solicitand sprijin prin demersuri pentru intarirea disciplinei financiare pentru asigurarea stabilitatii si credibilitatii sectorului bancar.
Analiza realizata de
Florin Danescu,
Presedinte executiv Asociatia Romana a Bancilor
