Volumul pietei de franciza din Romania este, in 2015, de aproximativ 1% din Produsul Intern Brut (PIB) al tarii, dar 50% din francizele romanesti sunt ilegale si creeaza distorsiuni, a declarat, pentru Agerpres, presedintele Asociatiei Romane de Franciza (ARF), Constantin Anton. ‘Apreciem ca Executivul a adoptat o hotarare prin care Asociatia Romana de Franciza devine organizatie de utilitate publica, pentru ca asa putem lupta mai bine impotriva francizelor ilegale. Cand spun ca sunt ilegale, ma refer ca nu respecta legislatia in vigoare, incepand cu faptul ca nu au o marca inregistrata la OSIM si o unitate pilot care sa functioneze de minimum un an. Valoarea pietei de franciza este in stagnare, aproape de 1% din PIB-ul Romaniei, dar ca sa poti sa iti cresti cifra de afaceri trebuie sa joci legal. Exista si francize ale unor companii straine care, in tara lor, au dat faliment si care au venit in Romania, cu o prezentare frumoasa, care suna bine, iar romanul a fost intotdeauna entuziasmat in a-si cumpara un brand strain; nu a avut incredere intr-un brand romanesc’, a precizat Constantin Anton.
Guvernul a aprobat, in data de 28 iulie 2015, recunoasterea Asociatiei Romane de Franciza ca fiind o organizatie de utilitate publica.
‘Toata lumea da in franciza. Sunt studii facute de noi, la asociatie. Daca ii contactezi si ii intrebi, cei care dau ilegal in franciza spun ca nu le interzice nimeni, chiar in lipsa respectarii unor criterii prevazute in legislatie. Acum, datorita noii hotarari a Guvernului, vrem sa putem modifica si legea si sa dam, impreuna cu ministerele competente, normele de aplicare a legii prin care sa se stipuleze clar si sanctiuni pentru cei care nu respecta legea. Nu le-am inventat noi, mergem pe legislatia UE si pe cea din SUA. Vrem sa se joace cinstit in acest business. Cand cineva cumpara o franciza, plateste o taxa prin care francizorul are obligatia de a asigura know-how-ul, brandul si reteta de succes. Daca ii luam la bani marunti pe cei din Romania care sunt ilegali, francizatul arunca banii in aer pentru ca nefiind o marca inregistrata in orice moment vine altcineva si inregistreaza la OSIM brandul respectiv’, a adaugat acesta.
Cele mai multe francize ilegale sunt pe servicii, e-commerce si pe food. Pentru a cunoaste mai bine acest tip de afacere, ARF a inceput deja cateva cursuri intitulate simbolic ‘Academic Program’. Prin intermediul acestor cursuri, participantii pot studia problematici specifice privind administrarea bugetelor si a planurilor de afaceri, cum sa managerieze o operatiune in franciza, cum sa administreze corect relatiile din interiorul retelei, cum sa gestioneze aparitia unei noi unitati francizate, dar si cum sa se descurce in situatia in care, dintr-un motiv sau altul, se inchide o unitate francizata.
‘Suntem in discutii avansate cu Ministerul Muncii pentru ca vrem sa scoatem si clasificarile pe ocupatii, ca manager de retea de franciza. Hotararea Guvernului ne da dreptul sa putem demara discutiile cu autoritatile pentru o noua legislatie in domeniul francizelor, nu mai esti un simplu ONG’, a aratat presedintele ARF.
Strategia ARF are ca scop cresterea valorii business-ului in franciza si educarea celor implicati in aceasta piata.
‘Vrem sa ii depasim pe portughezi. Adica, dupa trei ani cu programe de constientizare, cursuri cu integrarea managerului de retea de franciza, sa ajungem la o piata cu mult mai mare incredere in aceste afaceri, in afacerile de succes. Putem sa ajungem la un 3% din PIB-ul tarii in urmatorii trei ani. Pe piata sunt bani, numai ca sunt la ciorap, iar acum lumea nu sta nici sa ii investeasca, sunt in asteptare. Investitori sunt, pentru ca primim solicitari. E un semnal pozitiv’, spune seful ARF.
ARF a demarat si programul ‘Sustin brandul cultural romanesc’, dar pe care l-a oprit in urma lipsei de interes.
‘A fost o dezamagire modul in care au reactionat romanii la un astfel de program. Nu au avut incredere. Am oprit acest program, deoarece companiile americane care sustineau financiar acest program nu au mai vrut sa se implice in lipsa interesului romanilor pentru propriile valori’, a explicat Constantin Anton.
Una dintre cele mai neplacute probleme sesizate de ARF este ca, in Romania, consultantii pentru fondurile europene nu iau in calcul franciza.
‘Este problema cea mai dura. Daca faci dosarul cum trebuie, Bruxelles-ul ia in considerare franciza ca pe o afacere de succes si are un anumit punctaj pentru sustinerea lor. In Romania, nu. Fiindca functionarul nu cunoaste. De aceea am si plecat acum, prin programe cu studentii de la ASE, specializarea finante si banci, sa ii punem in legatura cu bancile, sa creeze programe de subventionare a afacerilor in franciza pentru studenti. Telul nostru este ca si functionarul bancar sa inteleaga ce este exact o afacere in franciza’, a subliniat Anton.
