Legea privind “darea in plata” a generat in ultimele zile comentarii si dispute intense, angrenand diverse opinii venite din partea unor reprezentanti ai consumatorilor, ai institutiilor de credit, jurnalisti, institutii de reglementare, avocati, etc.
Este important de stiut ca cele mai multe institutii de credit din Romania sau din tarile Uniunii Europene au in acest moment programe sau solutii de ajutorare a clientilor aflati in reala dificultate financiara. Aparitia acestor programe a fost determinata de criza economica prelungita.
In Romania, reprezentantii institutiilor de credit au precizat cu claritate ca sunt deschisi oricarei discutii legate de eficienta acestor programe in scopul identificarii unor posibile solutii aditionale.
Asa a aparut si legea insolventei persoanelor fizice care urmeaza sa-si produca efectele incepand chiar cu acest an si care va identifica persoanele care necesita sprijin cu adevarat.
In forma prevazuta de Codul Civil si de legislatia europeana (Directiva 17/2014), “darea in plata” presupune existenta unui acord din partea ambelor parti, respectandu-se principiul libertatii contractuale. Un astfel de acord este necesar si in cadrul procedurilor similare practicate pe alte piete, inclusiv pe piata americana.
In forma sa actuala insa, legea “darii in plata” ofera automat drepturi unilaterale persoanelor care nu se afla in dificultate financiara si care au capacitatea de a rambursa creditul fara eforturi semnificative.
Asa cum este redactata, legea este aplicabila oricarui credit deja acordat, indiferent daca debitorul se afla sau nu in dificultate financiara. Practic, se intervine pe drepturile si obligatiile consimtite de cele doua parti intr-un contract de creditare incheiat pentru o perioada lunga de timp (25-30 ani) si aflat in derulare.
Pentru institutiile de credit, acesta este un exemplu de materializare a unui risc legislativ, cu un impact negativ nu doar asupra lor, dar si asupra unor segmente diverse ale populatiei: viitori clienti de credit ipotecar (tinere familii), clienti cu depozite, actuali proprietari, etc.
Cum un risc legislativ de acest tip nu a putut fi luat in considerare la momentul acordarii creditului, aparitia unei astfel de interventii legislative fiind considerata ca avand sanse zero de materializare, orice institutie de credit va fi acum nevoita sa-si ia masurile de siguranta necesare in cazul creditelor noi acordate. Posibilitatea aparitiei unor astfel de distorsiuni devine astfel “noua normalitate”.
Practic, orice manager responsabil pentru riscul de creditare care a vazut “imposibilul” devenind “realitate” va insista pentru un avans mai mare din partea noilor clienti si pentru un pret al creditului care sa reflecte riscul aditional.
Accesul la credit ar putea deveni astfel mai dificil, iar oferta de proprietati rezidentiale pe piata va creste ca urmare a faptului ca institutiile de credit vor incerca sa “monetizeze” proprietatile “luate in plata”. Ambele consecinte pot genera in timp un efect de antrenare multiplu cu rezultat final scaderea valorii proprietatilor imobiliare (o posibila spirala a preturilor), cu impact negativ asupra oricarui proprietar onest.
Ingrijorarea institutiilor de credit este cu siguranta indreptatita avand in vedere responsabilitatile acestora, atat fata de cei care contracteaza credite, cat si fata de clientii deponenti carora le datoreaza dobanzi rezonabile.
Nu in ultimul rand, este important de mentionat ca legea privind “darea in plata” a imobilelor pune in dificultate aplicarea unei alte legi recente, cea privind emisiunile de obligatiuni ipotecare, lege adoptata de Parlament, promulgata de Presedintele Romaniei si publicata in Monitorul Oficial chiar pe data de 4 Decembrie 2015.
Atat institutiile financiare, cat si autoritatile statului au datoria de a proteja pe cat posibil pe cei aflati in reala dificultate. In rest, este important sa avem incredere in competitia libera si in mecanismele economiei de piata. Acestea vor actiona in beneficiul clientului.
Analiza realizata de Cristian Dragos, Vicepresedinte Executiv Retail, Alpha Bank Romania.