În ultimii 25 de ani nu s-au văzut pericole mai mari la adresa stabilităţii macroeconomice româneşti, a spus astăzi Mugur Isărescu la conferinta Strategia de dezvoltare a României și convergența la euro, la care participă şi premierul Dacian Cioloş. În contextul discuţiilor privind darea în plată, acesta a precizat că ţara are nevoie de stabilitate legislativă, de un mediu credibil şi de legi clare care să nu creeze confuzii.
„Trebuie să fim realiști. Personal, nu am văzut niciodată în cei 25 de ani pericole mai mari la adresa stabilității economice și financiare a României. Deși am avut o creștere substanțială a salariului minim, situația macroeconomică bună este adevărat nu se reflectă întocmai la nivelul populației și firmelor. Există nemulțumiri, există tensiuni. Mulți oameni și multe firme mici o duc în continuare greu. (…) Când încă mai sunt multe de făcut pentru ca stabilitatea macroeconomică să se transmită în creșterea nivelului de trai și a calității vieții, ne confruntăm cu riscul adevărat de a pierde cel puțin o parte din progresele obținute atât de greu.”
Despre darea in plată
Mugur Isărescu, a declarat ca legislația actuală conține mai multe prevederi care permit clienților ce întâmpină probleme financiare să renegocieze contractele de credit. Isărescu a amintit că, la articolul 1492, Codul Civil prevede inclusiv posibilitatea dării în plată, cu acordul ambelor părți. Iar art. 1271 arată că instanța de judecată poate dispune renegocierea contractului, în anumite condiții.
“În ipoteza în care, pe parcursul derulării contractului (contract de credit, în acest caz – n.r,) situația uneia dintre părți se modifică, aceasta renegociază în bună înțelegere cu cealaltă parte, nu impus,” adeclarat Isărescu la conferința Growth Forum – Strategia de dezvoltare a României și convergența la euro, organizată de Profit.ro.
Ciolos, despre darea in plata: să gândim pe termen lung, nu doar să sărim pârleazul
Premierul Dacian Ciolos, prezent la eveniment, a facut referire si la legea dării. Domnia sa considera ca o lege trebuie gandita pentru viitor, in ansamblu, nu doar pentru a rezolva o problema actuala, iar apoi sa ne trezim ca lege a facut mai mult rau decat bine. Tocmai din aceste motive, premierul doreste o lege bine structurata, care sa nu incurajeze speculatorii si sa nu-i afecteze pe tineri.
„Dare în plată nu trebuie să încurajeze speculatorii. Riscăm să blocăm accesul tinerilor la credite”, a declarat premierul Dacian Cioloş, la conferinţa „Strategia de dezvoltare a României şi convergenţa la euro.
„Trebuie să construim un drum, să gândim pe termen lung, nu doar să sărim pârleazul, aşa cum facem de multe ori”, a mai spus Cioloş.
Ce lasăm moștenire
„Pentru un guvern cu un mandat limitat, singurul lucru pe care îl poate lăsa moștenire este, probabil, tocmai aceasta: o strategie, o gândire de dezvoltare eliberată de constrângeri ideologice sau de obligații de partid sau electorale”, a spus Cioloș.
Isarescu: Nu exista o impartire a riscurilor, ci a poverii suplimentare
Guvernatorul Mugur Isarescu, a explicat ca nu se opune legii darii in plata, ci doar formei actuale adoptat de Parlament. „Darea in plata ridica cateva probleme. La promovare a avut in vedere protejarea celor cu situatie sociala dificila. Sprijinim in totalitate opinia Guvernului conform careia acestei legi trebuie sa i se intareasca caracterul social”, potrivit HotNews.ro
„Nu exista o impartire a riscurilor, ci a poverii suplimentare, aparuta ca urmare a crizei Aceasta povara suplimentara se poate introduce prin textul legii. Se poate introduce o varianta de creditare in viitor cu darea in plata inclusa, dar cu avans mai mare, si varianta care sa nu includa darea in plata, asa cum ne arata experienta unei tari baltice.”
Propunerile BNR
Potrivit acestuia, legea trebuie să cuprindă criterii clare de stabilire a beneficiarilor. În opinia BNR, trebuie avuți în vedere consumatorii care au încheiat un contract de credit garantat cu ipotecă asupra unui bun imobil cu destinație de locuință, a cărui valoare la momentul acordării nu depășea un prag rezonabil; cei care dețin o singură locuință ipotecată în favoarea băncii, care reprezintă domiciliul acestora; cei care au o situație financiară depreciată semnificativ față de momentul încheierii contractului, măsurată printr-un grad de îndatorare împovărător raportat la venituri; cei care au încercat să negocieze cu băncile de bună credință și nu au reușit să ajungă la un rezultat.
Pe de altă parte, BNR propune și o serie de obligații pentru bănci, care ar putea fi introduse în lege. „Pentru a trece de la ceea ce noi facem și în prezent, constrângere morală, la instrumente mai constrângătoare, în concordanță cu Codul Civil și cu legile bancare existente de 25 de ani, și nu în dauna legislației bancare, (legea—n.r.) poate să prevadă reglementări prin care băncile să fie obligate să construiască parteneriate de bună credință cu debitorii despre care am vorbit.
Aceste măsuri vor cuprinde cel puțin următoarele obligații pentru bănci, care pot să fie prevăzute în lege: să elaboreze planuri de negociere transparente, în care luarea în considerare a executărilor silite să fie o soluție de ultim resort, băncile să raporteze Băncii Naționale planurile de negociere și stadiul negocierilor cu clienții”, a subliniat guvernatorul BNR.
Șeful BNR a mai spus că se poate avea în vedere și propunerea băncilor comerciale care a fost lansată public, și anume ca planurile de negociere, criteriile, să fie însușite de industria bancară în mod voluntar și să facă parte dintr-un cod de conduită etică a băncilor. „Timpul este scurt și dacă băncile nu vor face acest lucru extrem de rapid, noi vedem ca această problemă să fie reglementată în textul legii”, a mai spus Mugur Isărescu.
Banca Centrala mai propune ca programul Prima Casă să fie exclus de la prevederile acestei legi, iar pentru creditele clasice, clienții să poată opta între un credit cu „dare în plată”, dar cu avans mai mare, sau pentru unul fără „dare în plată”, și cu avans mai mic.