Stiri BancareStiri Bancare
  • Prima pagina
  • Stiri de top
  • Analize
  • Interviuri
  • Opinii
  • Informații financiare
Reading: Încotro se îndreaptă intermedierea financiară din România?
Share
Notification Show More
Latest News
De la 2% la 4%: impozitul pe cifra de afaceri a băncilor se dublează. Câți bani va strânge statul în 2025 și 2026?
Stiri de top
Intesa Sanpaolo Bank Romania lansează o ofertă de credit ipotecar cu dobândă fixă de la 4,89% și stimulente pentru refinanțare. Alin Fodoroiu: ”Am construit această ofertă cu gândul la nevoile actuale ale oamenilor care își doresc să aibă un preț corect, costuri inițiale mai mici și o rată lunară predictibilă”
Stiri de top
UNCHAIN Festival 2025 a oferit ce lipsește cel mai mult Europei: intersecții reale între industrii și conexiuni de încredere. Alexandra Pollack: ”Anul acesta ne-a arătat tuturor că viitorul finanțelor în Europa Centrală și de Est nu va fi conturat de jucători individuali, ci de ecosisteme”
Stiri de top
Peste 14.000 de profesori au accesat Life-Lab.ro, platforma educațională, care introduce educația financiară la fiecare materie. Nicoleta Deliu-Pașol: ”Scopul BCR este sa ajute românii, de toate vârstele, să aibă încredere în ei. Știm că educația financiară este una dintre cele mai concrete forme de a construi această încredere”
Stiri de top
BRD domină piața serviciilor de custodie: 10 ani în topul Global Finance. Claudiu Cercel: Acest premiu este o validare a eforturilor noastre constante de a oferi servicii de custodie la cele mai înalte standarde
Stiri de top
Aa
Stiri BancareStiri Bancare
Aa
  • Prima pagina
  • Stiri de top
  • Analize
  • Interviuri
  • Opinii
  • Informații financiare
Follow US
© BankingNews - Toate drepturile rezervate
Stiri Bancare > Blog > Opinii > Încotro se îndreaptă intermedierea financiară din România?
OpiniiOpinii si Interviuri

Încotro se îndreaptă intermedierea financiară din România?

Gabriela Dinu
Last updated: 11/12/2018 13:40
Gabriela Dinu 7 ani ago
Share
SHARE

Avem cel mai redus grad de intermediere financiară din Uniunea Europeană! Este o realitate crudă, pe care ar trebui cu toții să o acceptăm, dar fără a ne resemna! După anul 2011 (când intermedierea financiară în România a atins cel mai înalt prag după trecerea la economia de piață – 39,5% credit acordat sectorului privat/PIB), ponderea creditului privat a scăzut continuu în PIB. La finalul anului 2017 aceasta abia atingea nivelul de 27%. Care au fost motivele acestei decelerări? Ce e de făcut în acest context pentru a nu mai fi codașii Europei?

Mai întâi de toate trebuie să clarificăm cauzele acestui fenomen. Matematic vorbind, diminuarea intermedierii s-a produs ca urmare a dinamicii atât a numărătorului, cât și numitorului formulei de calcul – credit acordat sectorului privat/PIB. Astfel, după criza financiară din 2007, ritmul de creștere a creditării a scăzut. Atât populația, cât și firmele au devenit mai precaute, iar veniturile s-au diminuat (atât pentru populație, în special bugetarii, a căror lefuri au fost tăiate succesiv cu 15% apoi cu 25%, precum și a cifrei de afaceri a companiilor, unele intrând chiar în insolvență sau faliment). De asemenea, tot ca urmare a crizei, băncile au înregistrat credite neperformante, care, ulterior, au fost externalizare prin vânzări de portofolii de credite sub valoarea lor nominală și o parte au fost restructurate. Procesul de curățare a bilanțurilor s-a făcut necesar astfel încât băncile să poată relua creditarea în condiții optime. În acest context, soldul creditelor a scăzut, creditele noi compensând în mică măsură diminuarea creditului privat. În același timp, numărul instituțiilor de credit a scăzut, ca urmare, în special, a fuziunilor și achizițiilor. Astfel, de la 43 de instituții de credit în 2008 (anul de vârf pentru sistemul bancar românesc și începutul crizei) am ajuns la 36 în martie a.c.

România, până la acel moment, nu a mai înregistrat crize financiare de o asemenea anvergură. Atât populația, cât și mediul de afaceri, s-au confruntat cu realitățile dure ale crizei. Experiența nefastă trăită, precum și un grad de educație financiară și antreprenorială precar, a creat treptat un sentiment anti bănci, întreținut într-un mod incorect și populist de anumiți poli ai societății (fenomen care se întâmplă și în prezent). Acest lucru a îngreunat și mai mult posibilitatea de relansare a creșterii gradului de intermediere și bancarizare a economiei românești și de creștere susținută a creditării.

Cât privește numitorul, produsul intern brut (PIB), folosit în formula de calcul a intermedierii financiare, acesta a avut creșteri record, datorate în special stimulilor fiscali și creșterii de venituri. El a devansat ritmul de creștere al creditării.

Cu toate acestea, conform unui studiu PwC, sistemul bancar a contribuit cu 4,2% la PIB-ul cumulat al României din perioada 2012 -2016 atunci când se iau în considerare și efectele indirecte și induse asupra economiei, fiind una dintre ramurile economiei cu impact semnificativ asupra acestuia.

Problema de fond a intermedierii financiare din România este dată de faptul că, după 1990, creditarea pe segmentul populație nu a fost sincronizată cu cea dedicată IMM-urilor și marilor companii. Această sincronizare este indispensabilă în a asigura echilibru între cererea și oferta din economia reală. Oferta (IMM-urile, marile companii) și cererea (populația, în special, precum și firmele) trebuie susținute deopotrivă de creditul bancar. Astfel, la începutul tranziției la economia de piață și până în preajma anilor 2000, băncile finanțau cu precădere companiile, adevărata bătălie pentru retail dându-se abia după intrarea băncilor străine pe piața românească și creșterea competiției. Climatul macroeconomic general a devenit din ce în ce mai favorabil creditării populației (inflația și dobânzile au fost în continuă scădere, creșterea economică a fost pozitivă), în schimb, segmentul IMM-uri și mari companii au cedat treptat locul ponderii creditelor celei dintâi categorii de clienți. În contextul acestei nesincronizări, băncile au fost nevoite să se adapteze pentru a-și putea continua activitatea.

De ce s-a întâmplat acest lucru? Cauzele au fost multiple! Unele dintre ele pornesc de la probleme de fond ale economiei și societății românești.

Dacă ne referim la populație, acesta venea după anii grei de comunism, cu multe lipsuri, urmații de cei tulburi ai tranziției la economia de piață. Nevoia de a-și crește nivelul de trai și de a-și satisface sentimentul proprietății, au determinat o creștere a cererii de credit pentru a îndeplini aceste deziderate. Desigur, acest lucru nu este condamnabil, numai că economia românească nu a reușit să se adapteze la această cerere, în mare parte importurile fiind cele care au completat oferta. În același context, oferta limitată de imobile pe piață, combinată și cu alți factori, au condus la o creștere continuă a prețurilor imobiliarelor.

De asemenea, mediul de afaceri românesc s-a dezvoltat fără a avea o experiență a principiilor economiei de piață în spate și fără să existe o strategie de dezvoltare economică clară și coerentă la nivel național. Criza financiară a venit și lovit atât segmentul populației, cât și pe cel al firmelor. Pentru ambele zone ale clientelei a creat un efect psihologic de evitare a creditării, date fiind temerile legate de capacitatea de rambursare. Dacă pentru populație precauția s-a manifestat prin cumpătare, pentru segmentul IMM-urilor, în special, aceasta a implicat derularea activității și dezvoltarea prin surse alternative de finanțare (autofinanțare, credit furnizor sau creditare asociați/acționari). Companiile multinaționale au apelat la împrumuturi în cadrul grupului sau de la băncile din străinătate (țara de origine). Mai mult, s-a evitat creditarea pe termen lung, în special din partea firmelor autohtone, îndreptându-se spre greșeli de management financiar, cum ar fi finanțarea investițiilor cu resurse pe termen scurt (credit furnizor, creditare asociați etc). Astfel, două produse de bază destinate segmentului persoane juridice: credite de investiții și liniile de credit au fost din ce în ce mai puțin utilizate. Acest comportament a limitat capacitatea de dezvoltare a firmelor românești și, pentru unele, chiar de supraviețuire.

Pe lângă temerile privind accesarea  produselor de finanțare oferite de bănci s-a suprapus și accesul restrâns la creditare al acestora ca urmare a vulnerabilităților de ordin financiar ce le fac nebancabile: conform unor statistici oferite de Banca Națională a României, o treime dintre firme au avut pierderi la nivelul anului 2016 (jumătate dintre acestea pentru al treilea an consecutiv), iar 44% dintre acestea prezentau capital negativ. Situația aceasta s-a datorat unui complex de factori: viziunea antreprenorială uneori precară, neadaptată la realități; o reglementare și fiscalitate împovărătoare cu implicații asupra costurilor firmelor; cadrul economic global și schimbările de paradigme în contextul crizei internaționale, implementarea noilor tehnologii și a competiției la nivelul piețelor internaționale.

Acest context s-a menținut nefavorabil și din cauza incertitudinilor legislative și fiscale, care s-au perpetuat de-a lungul întregii perioade de după 1990. Mai mult, în ultimii ani s-au accentuat inițiativele legislative cu privire la protecția debitorilor și fiscalizarea pierderilor băncilor (impozitarea în urma vânzării de credite din portofoliu). Acestea pot crea hazard moral în sistem și, ca urmare, accentuarea asimetriei informației în piață, precum și mărirea costurilor cu intermedierea.

Cum putem rupe cercul vicios al gradului redus de intermediere financiară? Lucrurile trebuie luate pas cu pas, iar acțiunile concertate! În primul rând crearea unui cadru legislativ și fiscal stabil pentru toți actorii intermedierii: bănci, clienți persoane fizice și firme! Întotdeauna incertitudinea creează tensiuni și disfuncționalități! Apoi, schimbarea de atitudine este necesară! Acest lucru se poate face prin creșterea gradului de educație financiară și antreprenorială, atât a clienților, dar și a personalului bancar acolo unde este cazul (în special cel din linia întâi). Clienții nu mai trebuie să vadă în bănci un adversar, iar băncile trebuie să vadă în clienți (persoane fizice sau juridice) un partener pe termen lung. Clienții trebuie să înțeleagă că finanțarea prin bănci este un lucru benefic atât timp cât respecți regulile, iar situația sa financiară și calitatea morală este cheia de boltă pe termen lung în relația cu banca. Antreprenorii trebuie să își schimbe atitudinea față de ceea ce înseamnă construirea unei afaceri și care este scopul acesteia. Modelul de colaborare între bancă – client trebuie să fie cel de „bancă a casei”, o colaborare pe termen lung (poate chiar „de-o viață”) benefică pentru ambele părți. Îmbunătățirea absorbției fondurilor europene nu doar va face din bănci un partener de afaceri (prin serviciile oferite în acest context), dar va putea schimba mediul de afaceri și societatea în ansamblu, dacă aceste resurse vor fi direcționate în mod eficient. Antreprenorii autohtoni trebuie să își canalizeze eforturile în afaceri sustenabile pe termen lung (adaptate la cerea internă, dar și externă), în industrii creative, aducătoare de valoare adăugată consistentă. Ținând cont că este anul Centenarului, trebuie cu toții să ne „unim” în „cuget și simțiri”, precum și prin acțiunile noastre!

Acest material este realizat de BOGDAN CĂPRARU, Prof. Univ. Dr. Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” Iași.

You Might Also Like

De la 2% la 4%: impozitul pe cifra de afaceri a băncilor se dublează. Câți bani va strânge statul în 2025 și 2026?

60.000 de lei în 1990 valorau un apartament. În 1997, doar o tigaie. Cum economisim eficient și ce facem cu banii puși deoparte? Sfatul specialiștilor

Finanțare-record în real estate-ul sustenabil din România: NEPI Rockcastle atrage 190 mil. euro de la BRD, UniCredit și Garanti BBVA

Premieră în România. BRD aduce finanțarea sustenabilă mai aproape de IMM-uri. Creditul care îți reduce dobânda dacă atingi obiective ESG

FOTO. De la tăcere la acțiune: Românii încep să vorbească despre bani și să ceară ajutor financiar profesionist, arată un studiu BrandBerry susținut de BCR. Raportul evidențiază rolul educației financiare în reducerea riscului de fraudă și încrederea în bănci

TAGGED: bilant, credit, creditare, banci, banca, dobanzi, finantare, PIB, cont, Bogdan Capraru, intermediere financiara
Gabriela Dinu 26/07/2018
Share this Article
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Email Copy Link Print
By Gabriela Dinu
Follow:
Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.
Previous Article Intesa Sanpaolo Bank angajeaza in Bucuresti un Specialist control intern
Next Article Programul Start-Up Nation 2018 va fi demarat în această toamnă

– Publicitate –

- Advertisement -
Ad image
Ad image
Ad image
Ad image

Alte articole

De la 2% la 4%: impozitul pe cifra de afaceri a băncilor se dublează. Câți bani va strânge statul în 2025 și 2026?

14 ore ago

60.000 de lei în 1990 valorau un apartament. În 1997, doar o tigaie. Cum economisim eficient și ce facem cu banii puși deoparte? Sfatul specialiștilor

2 zile ago

Finanțare-record în real estate-ul sustenabil din România: NEPI Rockcastle atrage 190 mil. euro de la BRD, UniCredit și Garanti BBVA

2 zile ago

Premieră în România. BRD aduce finanțarea sustenabilă mai aproape de IMM-uri. Creditul care îți reduce dobânda dacă atingi obiective ESG

7 zile ago

Primul proiect online de jurnalism financiar-bancar din România.

Ne găsiți și pe

© BankingNews - Toate drepturile rezervate

  • Despre BankingNews
  • Contact
  • Publicitate
Folosim cookies pentru a va oferi o experienta cat mai placuta pe site-ul bankingnews.ro. Mai multe detalii despre politica noastra referitoare la protectia datelor cu caracter personal puteti vedea aici: GDPR - Politica de Confidentialitate Setari CookieAccepta
Privacy & Cookies Policy

Privacy Overview

This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary
Întotdeauna activate
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Non-necessary
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
SALVEAZĂ ȘI ACCEPTĂ

Removed from reading list

Undo
Welcome Back!

Sign in to your account

Lost your password?