„Deși România a avut o creștere economică semnificativă în ultimii 20 de ani, aceasta este cu 1,2-2,5% pe an sub creșterea înregistrată de țările din spațiul est european care sunt într-un stadiu avansat din punct de vedere al digitizării serviciilor guvernamentale (de exemplu Estonia, Lituania, Letonia)”, se arata in Studiul privind implementarea Guvernarii Digitale in Romania, realizat de PricewaterhouseCoopers pentru Asociatia Romana a Bancilor.
Analiza arata interconectarea dintre gradul de digitalizare si performanta unei economii, fapt pentru care tara noastra trebuie să aibă în vedere maximizarea politicilor în domeniul digitalizării și să privească investițiile în sectorul tehnologic ca o modalitate de a transforma economia și a impulsiona mai mult creșterea.
„Se observă o legătură pozitivă între productivitatea muncii și gradul de digitalizare pentru țările analizate. Productivitatea în Romania este cu peste 50% mai mică decât în țările care se situează pe primele locuri din punct de vedere digitalizării, care înregistrează o productivitate de peste 55 USD/h comparativ cu 25 USD/h în România. Se cunoaste faptul ca tehnologiile digitale reduc timpul necesar prestării diverselor servicii și permit dezvoltarea mai rapidă a capitalului uman (forță de muncă mai calificată și cu abilități de inovare mai ridicate), influențând astfel în mod pozitiv productivitatea muncii. Totodata, infrastructura digitală crește productivitatea prin facilitarea interacțiunii între agenții economici, reducerea costurilor cu tranzacțiile și eficientizarea comunicării, precum și integrarea piețelor în lanțul creării de valoare”, a mentionat Bogdan Belciu, Partner, PricewaterhouseCoopers.
Conform studiului privind implementarea Guvernării Digitale în România, la nivel internaţional există o serie de cercetări care analizează gradul de digitalizare al unei ţări, iar în aceste ierarhii România se situează pe ultimele locuri. Astfel, într-un studiu întocmit de ONU în 2018, ţara noastră se clasează pe locul 67 din 193 de state, dar pe ultimul loc în cadrul ţărilor membre din Uniunea Europeană (UE). De asemenea, în raportul DESI din acest an, România se află pe poziţia 28 din 28, în timp ce în clasamentul IMD World 2018 ne aflăm pe locul 54 din 63 de ţări, la nivel mondial, respectiv pe penultimul loc în rândul statelor membre UE.
In cadrul cercetarii au fost identificate 5 bariere în calea implementării guvernării digitale în România. Dificultatea cu care se confruntă țara noastră în punerea in practica a procesului este generata de lipsa unei entități care să coordoneze eforturile de implementare a strategiei digitale; lipsa competențelor digitale de bază, care să permită utilizarea tehnologiilor avansate atât de către cetățeni, cât și de către angajații structurilor publice; migrația specialiștilor IT, lipsa unei legislații aliniate cadrului european, care să asigure flexibilitate în implementarea inițiativelor în domeniul digital, de exemplu semnătura electronică (simplă) sau semnătura electronică avansată; costul relativ mare al certificatelor pentru semnătură electronică.
Sergiu Oprescu: „Noi, sistemul bancar, putem să fim facilitatori, nu neapărat liderii schimbării”
Prezent la conferinţa de prezentare a unui studiului PricewaterhouseCoopers, Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor, a punctat faptul ca „România are deja construite autostrăzile digitale, dar trebuie să punem maşini pe acestea, să avem obiective, să ştim cum să mergem la punctul A la punctul B şi cu ce eficienţă”.
„Noi credem că este nevoie de o educaţie digitală în România. Impactul unei guvernări digitale trebuie să aibă un sens. Când mă gândesc la sens, mă gândesc la abrevierea cuvântului SENS. Adică trebuie să aibă un impact asupra statului, economiei, naturii umane şi a societăţii. Din păcate, România se înscrie pe ultimele locuri în oricare dintre studiile de specialitate pe tema digitalizării. Acest lucru ne dă, însă, oportunitatea de a creşte, de a avea acea viteză de croazieră pentru a ajunge pe locuri fruntaşe. În privinţa beneficiilor digitale, studiul PwC arată că o ţară care are un nivel de digitalizare ridicat faţă de celelalte ţări, se poate demonstra că îşi poate creşte PIB-ul potenţial. Pe lângă creşterea economică poate să colecteze la bugetul statului mai mult decât celelalte ţări care au un nivel de digitalizare mai scăzut. Deci, un nivel de digitalizare ridicată nu ne poate pune decât într-o poziţie mai bună. În privinţa contribuţiei pe care sistemul bancar o poate aduce la creşterea digitalizării, noi, sistemul bancar, putem să fim facilitatori, nu neapărat liderii schimbării. Noi, sistemul bancar, suntem foarte bine dezvoltaţi din punct de vedere al digitalizării”, a subliniat Sergiu Oprescu.