Piața de carduri de credit a avut în ultimii zece ani o evoluție sinuoasă, cu o scădere dramatică în 2009 de peste 470.000 de instrumente de plată, cu alți doi ani (2010 și 2013) de diminuări importante, o mică corecție în 2017 și șase ani (2011, 2012, 2014, 2015, 2016 și 2018) de creșteri mai mici sau mai mari.
După doi ani (2014 și 2015) de salturi considerabile, în 2016 s-a înregistrat un adevărat boom, pentru ca apoi piața de profil să consemneze o mică ajustare. Datele Băncii Naționale a României arată că în 2018 industria cardurilor de credit a revenit pe creștere, bancile din România consolidându-și portofoliile cu peste 84.000 de noi instrumente de plată.
Dacă avem în vedere că diminuarea înregistrată în 2017 (minus aproape 10.000 de unități) poate fi considerată insignifiantă, putem vorbi despre o revigorare, în adevăratul sens al cuvântului, a pieței de carduri de credit în ultimii cinci ani. Dacă în primii ani de după criza financiară piața se subțiase serios, creșterile din perioada 2014-2018 au generat un portofoliu record pentru piața bancară românească.
Potrivit datelor BNR, la 31 decembrie 2018, românii dețineau 2.899.258 de carduri de credit, cu peste 180.000 de unități mai mult decât în perioada de boom economic consemnată în intervalul 2006-2008. Revigorarea industriei s-a bazat de fapt pe plusul considerabil înregistrat în 2016, atunci când doar în ultimul trimestru au fost emise 180.335 de instrumente de plată. Pe tot parcursul anului 2016, băncile și-au majorat portofoliile de instrumente de plată cu funcție de credit cu peste 345.000 de unități.
Chiar dacă imediat după criza financiară cardul de credit s-a dovedit a fi unul dintre cele mai problematice produse bancare, din cauza faptului că românii nu l-au utilizat corect, evoluția din ultimii ani ne arată că instrumentul de plată redevine vedetă. Vorbim oare despre o conştientizare a rolului pe care-l poate juca un card de credit în viaţa oricărui posesor dacă este folosit corespunzător sau despre aceeaşi exaltare specifică perioadei de avânt economic? Timpul ne va oferi, cu certitudine, răspunsul la această întrebare.
IFN-urile concurează băncile, dar și-au slăbit tot mai mult ponderea
Pe nișa cardurilor de credit se poate observa o anomalie reprezentată de concurența dintre instrumentele de plată emise de bănci și cele promovate de instituțiile financiare nebancare (IFN) și, implicit, de confuzia dintre cele două categorii de produse. În mod normal, instrumentele de plată emise de IFN-uri nu pot fi incluse în categoria cardurilor de credit veritabile. Cele mai multe carduri de credit oferite de IFN-uri permit achitarea produselor disponibile numai în anumite lanțuri de magazine, fiind contractate și utilizate, de obicei, exclusiv pentru cumpărarea de bunuri de folosință îndelungată (electronice, electrocasnice, mobilă, etc.).
Practic, cardurile emise de IFN-uri au, mai degrabă, caracteristicile unui credit de consum și se vând direct în magazine, nefiind – nici pe departe – similare instrumentelor de plată lansate de bănci, care pot fi folosite pentru achitarea cumpărăturilor în toate locațiile unde există un POS sau pot asigura retragerea unei sume de bani de la orice ATM. Cu toate acestea, de ceva vreme, există unele IFN-uri care includ în lista de avantaje ale propriilor carduri binecunoscuta perioadă de grație, posibilitatea de a retrage bani de la unele ATM-uri și lărgirea numărului de magazine în care să se poată face plata cu respectivele instrumente, intrând, în acest fel, în concurență directă cu băncile. Nișa cardurilor de credit emise de IFN-uri acoperă aproximativ o treime din piața acestui tip de instrumente de plată, subțiindu-și de la an la an ponderea în total piață.
Raiffeisen Bank și Banca Transilvania dețin aproape o treime din piața cardurilor de credit
Piața cardurilor de credit emise de bănci este controlată autoritar de Raiffeisen Bank, încă de la finalul anului 2009 când a reușit să depășească liderul de atunci Credit Europe Bank, care deține în portofoliu renumitul card de cumpărături CardAvantaj. Între timp, numărul cardurilor de credit emise de Credit Europe Bank s-a subțiat serios până la sub 300.000 de unități. Între timp, Raiffeisen Bank a pus stăpânire pe acest segment, distanțându-se serios de fostul lider. Banca austriacă avea la 31 decembrie 2018, un numar total de peste 500.000 de carduri de credit.
Un alt jucător important al segmentului de profit este Banca Transilvania, care administrează un portofoliu de aproape 410.000 de carduri de credit. Practic, prin strategia adoptată în ultimii ani, instituția de credit de la Cluj devine principalul competitor pentru fotoliul de lider al segmentului de profil. Spre exemplu, la sfârșitul anului 2011, Banca Transilvania avea numai 170.000 de carduri de credit, ceea ce ne arată în acest interval, instituția a consemnat o creștere fabuloasă (de aproape două ori și jumătate) a numărului de instrumente de plată cu funcție de credit. Totodată, nu trebuie să consemnăm faptul că Banca Transilvania este lider absolut al industriei cardurilor din România, cu un portofoliu de peste 3,2 milioane de unități, ceea ce înseamnă aproape un afert din total piață. La 31 decembrie 2018, existau în România peste 13,2 milioane de carduri active, cu 762.692 unități mai multe decât la finalul anului anterior.
Mihai Negulescu, Raiffeisen Bank: ”Piața de carduri de credit va continua să aibă o evoluție pozitivă în 2019
Mihai Negulescu, Director Carduri Raiffeisen Bank, a precizat pentru publicația online www.bankingnews.ro că ”piața de carduri de credit va continua să aibă o evoluție pozitivă în 2019, susținută de investițiile băncilor în canalele digitale, în diversificarea beneficiilor oferite clienților și îmbunătățirea experienței lor”. În opinia sa, pe lângă beneficiile principale (perioada de grație cu rambursări flexibile, rate fără dobândă și bonusuri), cardurile de credit asigură o protecție sporită la cumpărături față de cele de debit. De asemenea, cardurile de credit simplifică viața clienților prin beneficiile suplimentare care pot fi activate, cum ar fi asigurările de călătorie în străinătate sau asigurarea rambursărilor.
În 2018, Raiffeisen Bank a depășit pragul de 500.000 de carduri de credit, cel mai mare portofoliu de carduri de credit al unei banci din România. Cota de piață a Raiffeisen Bank este în crestere, ajungand la 17% din totalul cardurilor de credit valide și în circulație, conform datelor publicate de Banca Națională a României, la finalul trimestrului al treilea din 2018.
”Îmbunătățirea continuă a funcționalităților și experienței oferite clienților, extinderea parteneriatelor cu comercianții, dublate de o situație macro-economică favorabilă, au dus la o creștere cu aproape 10% a numărului de carduri de credit nou emise în 2018. De asemenea, portofoliul de carduri de credit cobrand eMAG-Raiffeisen Bank a depășit pragul de 25.000 de instrumente de plată. Din noiembrie 2018, Raiffeisen Bank oferă posibilitatea clienților persoane fizice de a obține cardul de credit pe loc. Practic, clientul primește cardul, primeste codul PIN temporar prin SMS și îl poate folosi imediat. Alegerea produsului potrivit, calculul și aprobarea limitei de creditare, înmânarea plasticului au loc într-o singură vizită a clientului în agențiile băncii”, menționează Mihai Negulescu.
Gabriela Nistor, Banca Transilvania: Cele peste 410.000 de carduri de credit BT generează aproximativ 30% din tranzacțiile realizate cu cardurile de credit din România
Gabriela Nistor, Director General Adjunct Retail Banking în caddrul Băncii Transilvania, a subliniat pentru publicația online www.bankingnews.ro că cele peste 410.000 de cardurile de credit din portofoliul BT generează aproximativ 30% din tranzacțiile realizate cu cardurile de credit din România. ”Iar peste 90% din valoarea totală a tranzacțiilor cu cardurile de credit BT reprezintă cumpărături. În fiecare zi au loc peste 60.000 de tranzacții cu cardurile de credit BT”, a specificat Gabriela Nistor.
Banca Transilvania deține în portofoliu carduri pentru diferite stiluri de viață, cum este cardul de cumpărături (STAR Card) sau cardul de călătorii (BT Flying Blue). De asemenea, unul dintre tipurile de card de credit este dedicat medicilor (STAR Forte pentru Medici). ”O persoană alege un card de credit BT pentru cumpărături mai ales pentru beneficiile aduse de programul de loialitate STAR, din care fac parte peste 12.000 de magazine partenere, din cele mai variate domenii – de la magazine cu articole vestimentare, la agenții de turism. Clienții care au card de cumpărături STAR beneficiază de puncte – până la 10% din valoarea cumpărăturii – sau de shopping în rate fără dobândă în rețeaua de parteneri STAR. Totodată, pentru cumpărăturile efectuate în locații non-partenere din România, banca noastră acordă 0,3% puncte STAR, iar în străinătate, 0,1%”, evidențiază oficialul instituției de credit clujene.
Banca Transilvania oferă și alternative de plată la cardurile de credit, cuprinse în colecția BT Pay: aplicația cu acelaşi nume, brățară, sticker şi ceas contactless. Achitarea cumpărăturilor cu unul dintre aceste patru accesorii – din contul de card de credit – aduce clienților beneficiile programului STAR.
Banca Transilvania este liderul pieței de carduri, cu peste 3,2 milioane de carduri emise la 31 decembrie 2018. Cu 21,5% din piață, BT este, de asemenea, lider în România în ceea ce priveşte volumele tranzacționate cu cardul. 5 tranzacții/secundă sunt realizate cu cardurile Băncii Transilvania.
