România ar putea înregistra până în 2040 o creștere economică de aproximativ 26 miliarde de dolari, iar presiunea pe care problemele de sănătate o pun pe sistemul medical românesc ar putea scădea cu până la 36% în următorii 20 de ani dacă s-ar investi masiv în domeniul sanitar, conform unui raport a McKinsey Global Institute.
MGI a realizat o cercetare detaliată pentru a identifica acei indicatori care pot determina îmbunătășurea sănătății românilor și ulterior a calculat beneficiile sociale și economice care pot rezulta.
O sănătate mai bună a populației ar putea însemna un avans economic de aproximativ 26 miliarde de dolari până în 2040, așadar o creștere totală cu 9% și una de 0,4% anual. Aproape jumătate dintre beneficiile economice ar putea rezulta dintr-o mai mare implicare pe piața muncii, o tremie din scăderea problemelor de sănătate, în timp ce restul ar putea rezulta din creșterea productivității muncii și scăderea numărului de decese premature.
Populația României are tendința de a îmbătrâni și de a scădea, având vârsta medie de 43 de ani, mai mult cu zece ani față de anul 2000. În timp ce rata natalității a scăzut, cea a deceselor a luat amploare, poziționând România ca una dintre țările cu cea mai mare medie a mortalității din Europa Centrală și de Est. Aproximativ 57% dintre decese sunt provocate de boli cardio-vasculare, acestea ocupând primul loc în rândul cauzei mortalității românilor.
Aproximativ 63% dintre cei care au probleme din cauza sănătății precare (incluzând morbiditatea și mortalitatea) sunt persoane din categoria populației active – ceea ce reprezintă un risc suplimentar pentru economia țării.
Presiunea pe care o reprezintă bolile pentru sistemul medical in România ar putea fi redusă cu 36% în următorii 20 de ani prin utilizarea la scară mai largă a metodelor deja cunoscute, cum ar fi administrarea de vaccinuri, adoptarea unor obiceiuri mai sănătoase, extinderea accesului la asistență medicală primară și îmbunătățirea accesului la medicamentele prescrise. În cazul bolilor cardiovasculare, această presiune ar putea scădea și mai mult – cu 39%. O strategie națională de sănătate detaliată și ușor de accesat, care să includă politici de reducere a bolilor cardiovasculare, ar putea contribui la soluționarea acestei probleme.
“Transformarea domeniului sănătății la nivel național este o provocare, așa cum au demonstrat încercările de reformă din trecut, dar măsurile luate în criza COVID-19 au arătat că o schimbare rapidă este posibilă atunci când este necesară. Dacă ar crea o strategie națională de sănătate axată pe prevenție mai degrabă decât pe tratament, România ar putea construi bazându-se pe aceste schimbări și ar putea să transforme sănătatea într-o prioritate pentru toți – indivizi, companii și guverne”, a declarat Alexandru Filip, Managing Partner al biroului McKinsey&Company din România.
În același timp, concentrarea pe metode care s-au dovedit de succes în domeniul sănătății ar putea aduce un beneficiu suplimentar de 1,70 dolari pentru fiecare dolar investit în economia românească. Costurile de implementare ar putea fi mai mult decât compensate prin creșterile de productivitate în furnizarea de servicii medicale, conform cercetării MGI:
„Ideea că sănătatea poate fi o investiție pentru randamentul economic, mai mult decât un simplu cost, a fost în mare parte absentă din discuțiile politice ale ultimilor ani. Confruntarea cu pandemia ne oferă o ocazie unică de a recunoaște acest fapt și de a lua măsurile necesare pentru a promova atât sănătatea, cât și prosperitatea la scară largă. România nu își poate permite să rateze această ocazie”, a adăugat Alexandru Filip.
