Inflația „plimbătoare” și războiul de lângă noi forțează Consiliul de Administrație din BNR să decidă o nouă majorare a dobânzii cheie. Insă, BNR se adaptează la noua realitate, considerând că pasul optim, în acest context, este o creștere de 75 puncte bază, până la 3,75%, în acord cu așteptările pieței, însă sub estimările ING și Este Bank. În a patra ședință de politică monetară din 2022, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a majorat rata dobânzii de referință de la 3% la 3,75%, în acord cu așteptările pieței. Astfel, Banca Centrală trage „frâna de mână” pentru a tempera presiunile inflaționiste.
Economiștii se așteaptă la un salt spectaculos al inflatie, iar acest context, economistul șef al Raiffesien Bank, Ionuț Dumitru consideră că „o inflatie cu un vârf in iunie de 12-14%, chiar 15% va forța Banca Centrală să crească dobânda cheie în toate ședintele din acest an, ajungand la final de an la 6%”.
Totodată, BNR a decis și majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75 la sută pe an, de la 4,00 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,75 la sută, de la 2,00 la sută pe an, începând cu data de 11 mai 2022.
BNR menținere nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
BNR: creșterea inflației se va accelera
Decizia pare sa fie ultima soluție în lupta cu inflatia, Banca Centrală anticipând un vârf al inflației de 12%, în iunie, iar economiștii vorbesc de inflaţie ce poate atinge 12-15%.
O inflație temperată și dobânzi mici nu se poate. ROBOR deja incorporeaza așteptările pieței și atinge un nou record
ROBOR a atins astăzi cele mai ridicate valori din martie 2013 pentru ROBOR 3M, respectiv aprilie 2013 pentru indicele la şase luni. ROBOR la trei luni a crescut la 5,21%, faţă de 5,20%, nivelul din şedinţa precedentă, și a ajuns la cea mai ridicată valoare din 28 martie 2013 şi până acum.
Economiștii prognozează, la final de an, o dobânda cheie de 5% – 6%
Indicele ROBOR la 3 luni își continuă creșterea. Indicatorul în funcţie de care se calculează ratele creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă a urcat marți la valoarea de 5,21% pe an, de la 5,20% cât a fost luni. Este cel mai ridicat nivel înregistrat în ultimii 9 ani. La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni se situa la valoarea de 1,98%. Urmările directe ale acestor creșteri înregistrate de indicii ROBOR sunt reprezentate de creșterea ratelor la creditele în lei cu dobânzi variabile.
Economiștii se așteaptă la un salt spectaculos al inflatie, iar acest context, economistul șef al Raiffesien Bank, Ionuț Dumitru consideră că „o inflatie cu un vârf in iunie de 12-14%, chair 15%. va forța Banca Centrală să crească dobânda cheie în toate ședintele din acest an, ajungand la final de an la 6%”.
„Asistăm la un șoc care nu este de natura temporară. Dobânzile cresc destul de repede și probabil vom avea un ciclu mai lung de creștere a dobânzii de politică monetară. Nu avem un șoc de tipul celui creat de pandemie – care a fost un șoc temporar. Am avut închiderea economei, cu reducerea de venituri temporară. Perioada respectivă a trecut”, declara Ionuț Dumitru la Digi 24.
Problema rămâne arzătoare pentru românii cu debite la bănci, deoarece noua creștere a dobânzilor pune și mai multă presiune pe buget, fiind nevoiți să achite rate tot mai mari. Potrivit anașiștilor, rata lunară pentru clientii cu dobânzi variabile legate de ROBOR a crescut în ultimul an cu 35-50%.
Și clienții cu credite raportate la IRCC vor fi afectați în viitor. Cei care au credite accesate recent, după mai 2019, plătesc în prezent un IRCC de 1,86%, ce nu reflectă valoarea reală a dobânzilor actuale. Acești debitori vor achita peste 6 luni o rată cu 20-30% mai mare decat acum, consideră unii ecomomiști.
NOTĂ. Inflația “plimbătoare”: inflația este între 3-10% pe an. Atunci când prețurile serviciilor și bunurilor cresc mai puternic decât inflația progresivă, avem o inflație “plimbătoare”. Oamenii încep să cumpere mai mult decât au nevoie pentru a evita viitoarele majorări de prețuri. Acest lucru înseamnă că furnizorii nu pot ține pasul cu cererea în creștere. Ca urmare a deficitului de aprovizionare, prețurile mărfurilor și serviciilor cresc accelerat. Această inflație s-a instalat și în România.