Traversăm o perioadă caracterizată de incertitudine și tensiuni geopolitice, dar sunt și semnale pozitive, iar focusul ar trebui să fie pe oportunități, în ciuda multiplelor provocări.
2023 este anul tuturor posibilităților și perspectivele economice vor depinde de cursul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Dacă se pune capăt războiului, criza energetică se va domoli, la fel și o parte din presiunile inflaționiste, iar continuarea întăririi politicii monetare nu va mai fi necesară. Sfârșitul războiului va avea un impact pozitiv asupra sentimentului economic așa cum a avut și sfârșitul restricțiilor impuse de pandemia Covid-19. Ciclul de creștere economică, care a început în 2022 după recuperarea în 2021 a contracției suferite în 2020, va continua.
Pe de altă parte, dacă războiul va continua, criza energetică își va pune amprenta asupra economiei. Inflația va rămâne la un nivel ridicat, se va menține nevoia de a modera cererea prin întărirea politicii monetare, iar creșterea economică va fi mai redusă.
În acest context, sistemul bancar va fi precaut, pregătit pentru ambele situații. În primul caz, economisirea prin depozite bancare este posibil să se intensifice, ceea ce va oferi lichiditatea necesară finanțării cererilor de credite. În al doilea caz, se va acorda atenție suplimentară monitorizării evoluției calității creditelor și creditarea va fi mai selectivă. Economisirea prin depozite bancare va fi moderată de preferința pentru lichiditate sporită impusă de războiul din vecini.
Dacă ne concentrăm pe oportunități, 2023 va fi un an prielnic pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe cele două direcții prioritare – digitalizarea și tranziția verde. Investițiile necesare sunt mari, iar băncile vor fi parteneri ai mediului de afaceri și vor contribui la consilierea companiilor pentru accelerarea procesului de absorbție din PNRR.
În domeniul digitalizării, România se află în rândul țărilor cu un nivel redus de digitalizare, în special în rândul IMM-urilor, care cheltuie de 12 ori mai puțin decât țările cu un nivel ridicat de digitalizare. Totodată, realizarea țintei net zero în privința emisiilor gazelor cu efect de seră în UE până în 2030 necesită investiții anuale în energie curată și pentru utilizarea eficientă a energiei de aproximativ 2% din PIB.
Concluzionând, urmează un an plin de provocări, dar sistemul bancar românesc rămâne solid și va continua să sprijine mediul de business așa cum a făcut-o și în pandemie.
Opinie semnată de Sergiu Oprescu, Presedinte Executiv al Alpha Bank Romania si Director General al Retelei Internationale Alpha Bank pentru BankingNews.ro