Proiectul de lege privind măsurile fiscal bugetare a fost pus în dezbatere publică marți dimineață de către Ministrul Finanțelor. Actul normativ introduce, începând de anul viitor, un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro şi care determină un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri.
Astfel, și băncile vor achita un impozit suplimentar, care va fi calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri, începând cu data de 1 ianuarie 2024. In aceste condiții, analiștii consideră că băncile își vor scumpii produsele.
Ce impozit suplimentar se vor impune băncilor
(1.) Prin excepție de la art. 181, instituțiile de credit – persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit – persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri.
(2) Pentru aplicarea alin. (1), cifra de afaceri cuprinde:
a) venituri din dobânzi;
b) venituri din dividende;
c) venituri din taxe şi comisioane;
d) câştiguri (pierderi) din derecunoașterea activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
e) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării, net;
f) câștiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
g) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
h) câştiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net;
i) diferenţe de curs de schimb (câştig sau pierdere), net;
j) câştiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare, net;
k) alte venituri din exploatare.
(3) Impozitul pe cifra de afaceri se calculează, declară şi plătește trimestrial, astfel:
a) pentru trimestrele I – III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata;
b) pentru trimestrul IV, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.
(4) Pentru determinarea rezultatului fiscal, impozitul pe cifra de afaceri reprezintă cheltuială nedeductibilă.
(5) Impozitul pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul pe cifra de afaceri datorat trimestrial se determină ca diferență între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal și impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul.
(6) În cazul grupului fiscal, prevederile alin.(1)-(5) se aplică în mod corespunzător de către membri, în funcție de situația individuală.
(7) Modelul şi conţinutul declaraţiei impozitului suplimentar se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală se emit în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(8) Impozitul suplimentar reprezintă venit la bugetul de stat şi se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.”
Microîntreprinderile, două cote de impozitare
Totodată, va scădea de la 500.000 de euro la 60.000 de euro pragul de încadrare în categoria microîntreprinderilor. Pentru microîntreprinderi proiectul de lege prevede două cote de impozitare, de 1% şi 3%, în funcţie de veniturile realizate şi natura activităţilor desfăşurate.
Astfel, un impozit de 1% vor plăti microîntreprinderile care realizează venituri care nu depăşesc 60.000 euro inclusiv şi care nu desfăşoară activităţi precum editare a jocurilor pe calculator sau a altor produse software, facilităţi de cazare, restaurante etc.
Pe de altă parte, un impozit de 3% va fi aplicat pentru microîntreprinderile care realizează venituri peste 60.000 euro sau desfăşoară activităţi, principale sau secundare, corespunzătoare unor coduri CAEN.
Proiectul conţine şi măsuri pentru reducerea cheltuielilor instituţiilor şi autorităţilor publice. printre acestea se numără diminuarea cu cel puţin 25% a funcţiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreşedinte şi a funcţiilor de demnitate
publică asimilate acestora, desfiinţarea posturilor vacante, desfiinţarea funcţiei de şef birou şi diminuarea ponderii funcţiilor publice de conducere în totalul funcţiilor la nivel ordonator principal de credite de la 12% la 8%.