România ar putea avea nevoie de mai mult timp pentru a decide prima reducere a costului creditului din ultimii trei ani, deoarece inflația nu încetinește în ritmul anticipat de BNR, iar riscurile rămân ridicate, spune Cristian Popa, membru in consiliului de administrație, scrie Bloomberg.
Este al doilea mesaj de la BNR, după ce săptămâna trecută, Dan Suciu, director de comunicare, ieșea în spațiul public și trăgea primul semnal de alarmă, punctând că „este important să avem o consolidare a scăderii inflației sub 7% și cred că acest lucru se va întâmpla în lunile care vin”.
NOTĂ. De altfel, și în minuta ședinței BNR publicată ieri, regăsim preocuparea privind rata anuală a inflației ce va continua să scadă în următoarele luni, potrivit membrilor, dar într-un ritm încetinit față de anul 2023 și pe o traiectorie ușor mai ridicată decât cea anticipată de banca centrală.
Potrivit Bloomberg, în luna februarie, oficialii BNR au semnalat că ar putea să se alăture altor bănci centrale din regiune în procesul de relaxare a politicii monetare, începând chiar din luna mai. Cu toate acestea, ultimul comunicat de la BNR subliniază că, cel mai probabil, ritmul de creştere a preţurilor va încetini în acest an mai lent decât se preconiza anterior.
Cristian Popa: Trebuie să vedem cel puţin două luni consecutive de progrese substanţiale în ceea ce priveşte dezinflaţia, înainte de a putea să începem relaxarea
Trebuie să vedem cel puţin două luni consecutive de progrese substanţiale în ceea ce priveşte dezinflaţia, spune Cristian Popa, atrăgând atenția că doar în luna martie am asistat la „progrese bune”.
„Trebuie să vedem cel puţin două luni consecutive de progrese substanţiale în ceea ce priveşte dezinflaţia, înainte de a putea să începem relaxarea. În martie au fost înregistrate progrese bune, însă în februarie nu. La acest moment, nu este deloc clar dacă condiţiile vor permite începutul procesului de normalizare în luna mai”, a spus Cristian Popa.
Rata anuală a inflaţiei în România a încetinit la 6,6% în martie, de la 7,2% în februarie. Este vorba de o cifră uşor peste estimarea de 6,5% a BNR pentru primul trimestru şi rămâne în continuare una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
Potrivit celor mai recente prognoze ale BNR, ritmul de creştere a preţurilor ar urma să se reducă până la 4,7% la finalul anului însă oficialii BNR au avertizat în repetate rânduri că riscurile politice şi cele fiscale combinate cu incertitudinile geopolitice afectează în continuare prognoza.
Guvernul condus de premierul Marcel Ciolacu are dificultăţi în a reduce deficitul bugetar, care este aşteptat să ajungă la 5% din PIB în 2024, şi ar putea avea nevoie de mai mulţi ani pentru a reveni în limitele cerute de UE. În plus, în România vor avea loc patru runde de alegeri în acest an şi există solicitări pentru majorarea pensiilor şi salariilor.
„Politica fiscală, politica veniturilor şi evoluţiile de pe piaţa muncii ridică provocări importante în perioada următoare”, a spus Cristian Popa, citat de Bloomberg.
Dan Suciu, BNR: Este important să avem o consolidare a scăderii inflației sub 7%
De altfel, acest mesaj din partea BNR nu este singular. Săptămâna trecută, Dan Suciu, director de comunicare la BNR, trăgea primul semnal de alarmă. Cel mai probabil, mesajele sunt menite pentru a pregăti piața pentru ce urmează. S-au nu urmează!
„Este important că am revenit pe o tendință descendentă, de scădere a inflației. E foarte importantă inversarea tendinței, după ce în luna ianuarie am avut o creștere semnificativă. E important și un al doilea lucru, să avem o consolidare a acestei scăderi, a acestei tendințe descendente, sub cifra de 7%, pentru a putea avea o discuție coerentă și relevantă în ceea ce privește scăderea dobânzilor”.
„Așteptăm datele pe martie. Probabil că ele vor fi în aceeași tedință descendentă. Toată prognoza noastră arată că va fi sub 6%, dar avem nevoie și de confirmarea cifrelor, nu de doar o prognoză”, preciza Dan Suciu, într-un tur de comunicare pe la mai multe televiziuni.
