România are un sistem bancar funcțional și rezilient și un număr rezonabil de bănci comerciale. Ce-i lipsea însă, până de curând, era un alt tip de actor financiar – unul care să sprijine finanțarea în segmente și domenii strategice. Cu operaționalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID) în 2025, România completează o piesă lipsă din arhitectura sa financiară și se alătură, în sfârșit, rețelei europene a băncilor naționale de promovare.
Banca de Investitii si Dezvoltare/ Investment and Development Bank BID este o instituție creată cu misiunea clară de a reduce dezechilibrele acolo unde piața bancară nu reușește singură, de a sprijini proiecte cu impact sistemic, în sectoare esențiale pentru dezvoltarea economică și coeziunea teritorială.
Băncile de dezvoltare: catalizatori ai viitorului european
BID nu este o excepție, ci parte a unui model validat în întreaga Europă. De la KfW în Germania, la Bpifrance în Franța sau BGK în Polonia, peste 30 de bănci de dezvoltare naționale (NPBIs) formează astăzi un ecosistem interconectat, adaptabil și profund strategic. Aceste instituții finanțează infrastructură, digitalizare, inovație, tranziție verde – acolo unde capitalul privat e reticent singur, iar nevoia publică e esențială.
Astăzi, cele peste 30 de bănci naționale de promovare (NPBIs) din Uniunea Europeană formează un ecosistem funcțional, coordonat si prin apartenența la asociatii profesionale și aflat într-un dialog permanent cu Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții (BEI), Parlamentul European.
Această interconectare le permite să joace un rol strategic în implementarea politicilor europene – de la Pactul Verde European până la REPowerEU și politicile de coeziune. Nu întâmplător, multe dintre proiectele majore europene – fie că vorbim de digitalizarea serviciilor publice în Polonia, dezvoltarea de rețele hidrogen în Germania sau acceleratoare de deep tech în Franța – au în spate banci de dezvoltare naționale.
Exemplele relevante sunt numeroase:
-KfW (Germania) a fost un catalizator esențial al tranziției energetice germane. Cu o capacitate anuală de creditare de peste 80 miliarde euro, a finanțat zeci de mii de proiecte în energie regenerabilă, mobilitate electrică și clădiri eficiente energetic.
-Bpifrance (Franța) a creat un ecosistem integrat pentru sprijinirea IMM-urilor, cu instrumente de garantare, capital de risc, accelerare și internaționalizare. A devenit un hub pentru inovare industrială, inclusiv în domenii strategice precum biotehnologia sau AI.
-BGK (Polonia) a jucat un rol esențial în atragerea fondurilor structurale, în cofinanțarea marilor proiecte de infrastructură și în susținerea dezvoltării regionale echilibrate.
Fiecare bancă s-a adaptat contextului național. Însă toate împărtășesc o filozofie comună: banii publici trebuie folosiți ca ancore, nu ca subvenții. Ca multiplicatori, nu ca resursă de consum.
România a fost, mult timp, singurul stat membru al UE fără o bancă de dezvoltare funcțională. Lipsa acestei verigi instituționale a limitat capacitatea țării de a construi proiecte complexe, de a atrage capital european și privat, de a susține în mod real investiții în sectoare unde piața, singură, nu reușește să acopere necesarul.
Această realitate s-a schimbat în 2025, odată cu operaționalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID), instituție înființată prin PNRR. O schimbare de paradigmă: România se poate conecta mult mai puternic la mecanismele financiare europene care premiază coerența, pregătirea tehnică și capacitatea de multiplicare a capitalului public.
Numerele arată clar: România are nevoie de finanțare inteligent direcționată
Asa cum am scris și în Strategia de Investiții și Creditare 2025–2027 a BID, pregatită ca urmare unui Studiu detaliat de evaluare a pieței derulat împreuna cu BEI, România se confruntă cu un deficit de finanțare major în mai multe domenii strategice, esențiale pentru o dezvoltare echilibrată și sustenabilă. Identificarea acestor zone nu este doar un exercițiu de analiză – este punctul de plecare pentru o intervenție financiară coordonată și eficientă.
IMM-uri și antreprenoriat inovator Finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii rămâne un punct vulnerabil al economiei. Cu un deficit estimat la 2,13 miliarde EUR, România înregistrează o rată de respingere a cererilor de credit aproape de trei ori mai mare decât media UE.
Tranziție verde și eficiență energetică Schimbările climatice și angajamentele europene privind decarbonizarea impun o accelerare a investițiilor în tehnologie verde. Potrivit Raportului privind Clima și Dezvoltarea României (CCDR) publicat de Grupul Băncii Mondiale în 2023, România are nevoie de investiții totale de aproximativ 356 miliarde de dolari până în 2050 pentru a atinge neutralitatea emisiilor de carbon. Se estimează că două treimi din această sumă ar trebui să provină din sectorul privat. Asta înseamnă că în prezent există un deficit semnificativ de finanțare, atât publică, cât și privată, în domeniul tranziției verzi.
Agricultură și procesare agroalimentară România are un potențial agricol remarcabil, dar investițiile necesare pentru cresterea productivitatii, extinderea suprafetelor irigate sau înlocuirea echipamentelor invechite si ineficiente energetic, totul in corelare cu principiul Do No Significant Harm, sunt inca la inceput.
Cererea de finanțare nesatisfăcută în agricultură a fost estimată la 11,43 miliarde EUR în 2022, cea mai mare din UE. Aproximativ o treime din acest deficit afectează tinerii fermieri. Pentru IMM-urile din sectorul agro-alimentar, deficitul de finanțare estimat a scăzut semnificativ, de la 440 milioane EUR în 2018 la 149,8 milioane EUR în 2022, care poate fi explicat prin faptul că sectorul agroalimentar de procesare include, în general, companii mai mari, mai stabile, mai bine organizate și integrate în lanțuri valorice, ceea ce le permite să acceseze mai ușor finanțarea de pe piață
Dezvoltare locală și infrastructură Multe comunități locale au proiecte relevante pentru creșterea calității vieții și dezvoltare economică, dar se confruntă cu lipsa instrumentelor financiare potrivite. Deficitul de finanțare în sectorul infrastructurii este estimat la 63-66 miliarde EUR, cel mai mare fiind în transport, apă și eficiență energetică.
Contextul actual cere soluții sistemice
România se află sub procedură de deficit excesiv, cu un nivel estimat de peste 7% din PIB în 2025. Instabilitatea politică și ciclurile electorale creează incertitudine, iar apetitul pentru investiții private scade. În acest context, BID își propune sa devină un partener de stabilitate și colaborare.
Nu este, desigur, o soluție universală. Dar poate fi un început solid, o ancoră pentru investiții coerente, pe termen lung. Este semnalul că în dezvoltarea economică a României intermediarii financiari au un partner de drum lung. Avem nevoie de instituții care nu doar gestionează, ci construiesc – cu viziune, date și profesionalism, arată într-un comentariu Dan Sandu, CEO BID.
De ce are România nevoie de o bancă de dezvoltare?
Rolul BID va fi de sprijinire a proiectelor strategice și de reducere a dezechilibrelor acolo unde piața bancară nu reușește singură.
Pentru că nevoile sunt reale, iar cifrele ne arată că:
🔸 Peste 65 miliarde EUR deficit de finanțare doar în infrastructură și dezvoltare locală.
🔸 4,5 milioane de români nu au acces la apă potabilă curentă.
🔸 72% din școlile rurale n-au laboratoare.
🔸 77% din clădirile din România au nevoie de renovare energetică.
🔸 Multe primării nu pot co-finanța proiectele europene care le-ar putea schimba viitorul.
Citeste si
