„Leadershipul nu înseamnă să primești aplauze într-o sală. Leadershipul înseamnă să stai nopți și zile alături de oamenii tăi.” Este una dintre ideile care definesc modul în care Dana Dima, Vicepreședinte Executiv Retail & Private Banking al BCR, privește rolul unui lider într-o industrie aflată într-o permanentă transformare.
Într-un interviu acordat BankingNews, oficialul BCR vorbește despre empatie și echipă ca fundament al leadershipului, despre încăpățânarea de a face lucrurile mai bine și despre lecțiile învățate în aproape trei decenii de experiență în banking. Dana Dima amintește de disciplina financiară învățată în familie, dar și de felul cum greșeala și presiunea pot deveni motoare ale evoluției profesionale.
De fapt, Dana este unul dintre puținii lideri din banking care vorbește deschis despre eșec. Spune că momentele dificile nu trebuie privite ca un capăt de drum, ci ca o șansă de a înțelege ce trebuie schimbat și de a o lua din nou de la capăt.
Interviul face parte din seria editorială „Banking la genul feminin”, proiect prin care BankingNews aduce în prim-plan poveștile de leadership și experiențele profesionale ale femeilor care contribuie la transformarea industriei bancare.
Dana Dima: Sunt omul care încearcă să cunoască viața dincolo de limite. Pentru mine nu există “nu se poate”.
Cine este Dana Dima dincolo de funcția de vicepreședinte BCR?
În primul rând sunt un om, un om care iubește viața. Un om care iubește frumosul, natura, sufletul, care știe să vadă dincolo de limite, adevărul. Aș putea spune că sunt omul care încearcă să cunoască viața dincolo de limite, să trăiască și să exploreze locuri și momente pe care mulți oameni nu reușesc să și le imagineze. Dincolo de rolul din bancă, sunt o persoană care crede mult în echilibru, în frumusețea descoperirii și în faptul că trebuie să lași ceva bun în urmă în tot ceea ce faci.
Ce parte din personalitatea dumneavoastră v-a ajutat cel mai mult în carieră – și nu apare în CV?
Dorința de explorare, curiozitatea nemărginită și puterea de a merge mai departe atunci când lucrurile par imposibile. De altfel, dacă ar fi să traduc într-un singur cuvânt: încăpățânarea, încăpățânarea de a face lucrurile altfel, de a face lucrurile mai bine, încăpățânarea de a face bine celor din jur chiar daca aceștia nu o cer. Dorința de a nu sta pe loc și de a merge mai departe în fiecare moment pentru a fi sigur că, la sfârșit, nu va exista niciun moment pierdut, niciun moment lăsat la voia întâmplării. Pentru mine nu există “nu se poate”.
Există un moment din viața personală care v-a schimbat stilul de leadership?
Sunt multe momente în viața personală și profesională care mi-au dat răspunsurile corecte la întrebările despre ce înseamnă cu adevărat leadership-ul. Dar, de fapt, cel mai corect răspuns, care nu se află nicăieri scris, este acela dat de oamenii din jurul tău, de empatia pe care o poți transmite și o poți primi de la aceștia. Sunt cei care îți vor spune cum și când trebuie să fii om. Leadershipul nu înseamnă să ai rezultate și să primești aplauze într-o sală. Leadershipul înseamnă să stai nopți și zile alături de oamenii tăi, să îi ajuți, să îi sprijini și să îi simți aproape atunci când tu ai nevoie de ei. Leadershipul înseamnă empatie, spațiu, ascultare și cel mai important lucru este să înțelegi că nu vei fi niciodată un lider adevărat fără o echipă puternică alaturi.
Dana Dima: O zi “perfectă“ este o zi simplă în care îmi las mintea să respire
Cum arată o zi „perfectă” pentru dumneavoastră atunci când nu sunteți la birou?
Încerc să o trăiesc la maximum prin călătorii, prin descoperirea de lucruri noi, prin trăirea în aer liber, prin sport, prin a transmite bucurie altor oameni, prin descoperirea unor lucruri senzaționale care îmi pot schimba viața în bine. Nu ratez nici măcar o oră, uneori, în detrimentul somnului. Îmi reîncarc bateriile permanent cu lucruri frumoase. O zi “perfectă“ este o zi simplă în care îmi las mintea să respire.
Ce vă sperie cel mai mult: o criză economică sau lipsa timpului personal?
În medie, doar 35% dintr-un an îl petrecem altfel decât în mediul profesional. Și atunci, pentru mine, noțiunea de timp personal este relativă. Încerc să multiplic acest 35% prin tot ceea ce fac, prin tot ceea ce simt și îmi doresc. Crizele economice fac parte din ciclurile normale ale vieții și pot fi gestionate cu responsabilitate și luciditate. Lipsa timpului personal, însă, te poate scoate din echilibru și îți afectează claritatea deciziilor. În 29 de ani de experiență profesională, în curând 30, am parcurs multe etape de evoluție economică, dar pot afirma ca niciodată nu am simțit o teamă. Din contră, am avut împlinirea unor lucruri construite în urmă.
Banii sunt un instrument, nu un scop în sine. Responsabilitatea, munca și respectul pentru efortul depus sunt mult mai importante
Ce v-a învățat familia despre bani înainte să conduceți o bancă?
Au trecut foarte mulți ani de când nu mai pot vorbi cu părinții mei, dar ceea ce cu siguranță îmi aduc aminte este că ei m-au învățat ce înseamnă cu adevarat disciplina de a trăi, disciplina de a fi un om educat, disciplina de a îți gestiona financiar viața. Și toate aceste lucruri au condus către încrederea în sine, încrederea de a reuși, încrederea în a face lucrurile să se întâmple. Banii sunt un instrument, nu un scop în sine. Responsabilitatea, munca și respectul pentru efortul depus sunt mult mai importante.
Care este cea mai grea decizie pe care a trebuit să o luați ca lider – și ce ați simțit în acel moment?
Atunci cand lucrezi cu oameni și cu echipe mari, orice decizie are un caracter emoțional. Orice decizie poate influența puternic viața oamenilor și a familiilor acestora. De aceea, cel mai important lucru pentru mine este ca întotdeauna să construiesc, în spatele unei decizii importante, o viziune, un drum pentru oamenii din jur, în care să cred și pe care să îl susțin, în primul rând, pentru ei.
Cred că un lider bun nu caută decizii ușoare, ci decizii corecte pe termen lung. Același lucru l-am făcut și atunci când am decis să traversez podul dinspre zona corporatistă spre zona antreprenorială. Am făcut-o pentru că am vrut să înțeleg mai bine ceea ce se întâmplă în jurul nostru, în viața noastră. Am vrut să înțeleg ce înseamnă să trăiești dincolo de baricadele unei corporații. Și mă bucur că am făcut-o. Pentru mine, a fost una dintre cele mai mari și importante decizii, dar care m-au completat ca om și ca lider.
Am muncit de două ori mai mult față de colegii din alte țări ca să fim azi unde suntem
Ce sacrificii nu vede publicul atunci când privește un manager de bancă?
În primul rând, și noi suntem oameni. Și atunci când ajungi, poate, seara târziu acasă, uneori chiar la 12 -1 noaptea, și nu ai puterea decât să spui că a fost o zi grea, înseamnă că, în ziua respectivă ai dat totul din viața ta personală pentru clienții care au așteptat ceva de la tine, pentru colegii care au avut nevoie de tine. Uneori se vede doar rezultatul, nu și drumul lung, cu multe nopți scurte și decizii grele. În bankingul din România, noi am plecat practic de la zero, iar eforturile colegilor mei din ultimii 25 de ani pentru ca industria de profil din țara noastră să ajungă azi în topul celor mai moderne servicii financiare din lume sunt cu siguranță mai puțin cunoscute. Am muncit de două ori mai mult față de colegii din alte țări ca să fim azi unde suntem.
Dana Dima: Eșecul se transformă într-o șansă. Șansa de a alege calea corectă
Ce v-a învățat eșecul?
Eșecul m-a învățat că, de fapt, lucrurile trebuie să se întâmple, uneori, altfel decât credem. Și trebuie să le reîncepem de acolo, de unde ele s-au împotmolit. Am învățat să nu imi pară rău de un eșec, pentru că întotdeauna el ne arată ce am greșit. Și atunci, de fapt, eșecul se transformă într-o șansă. Șansa de a alege calea corectă. Parafrazând o glumă: atunci când ai un eșec, mai bine numeri până la trei și te gândești cum vei rezolva situația. Și, cu siguranță, gândirea pozitivă te va duce în direcția corectă.
Cum gestionați presiunea? Există un ritual, un obicei, o ancoră personală?
Pentru mine, presiunea este un mod de viață. Nu aș vrea să sune patetic. De fapt, o presiune negativă își poate avea rolul ei. O presiune pozitivă întotdeauna te face mai valoros. Din punctul meu de vedere, nu există o carte de bucate despre cum să tratezi presiunea. Sunt acea persoană care înțelege presiunea ca un dar al vieții. Pentru că, altfel, viața ar fi pasivă și nu ar aduce niciun fel de bucurie. Presiunea gândurilor pozitive, presiunea gândurilor în general, te face să evoluezi. Și, dacă știi să le tratezi ca atare, drumul tău este deschis întotdeauna. Încrederea în tine te va face să gestionezi orice moment, indiferent de presiunea pe care o trăiești.
Ce sfat i-ați da unei tinere care visează la o poziție de top în banking?
Să aibă răbdare în propria-i devenire, să învețe continuu, să muncească și să aibă curajul de a spune „da” provocărilor. Să nu fugă de responsabilități și să înconjoare de oameni buni, profesional, dar și empatici. Este important să își evalueze cu adevărat capacitatea de a gestiona momente sub presiune, de a decide în momente critice. Și să țină minte că empatia și fermitatea, mai ales în leadership, nu se exclud — dimpotrivă, se completează.
Dacă nu ați fi lucrat în banking, ce ați fi ales?
Îmi este foarte greu să spun acum dacă aș fi ales un alt drum în viața profesională, pentru că îmi iubesc foarte mult jobul. Dar, dacă ar fi să mă întorc în timp, cu siguranță îmi aduc aminte cu mare plăcere de momentele petrecute alături de bunicii mei, care erau avocați. Și poate una dintre pasiunile mele, bazată, într-adevăr, pe curiozitate și dorința de explorare, ar fi putut să mă ducă în direcția de a deveni avocat. Dar probabil un avocat al vremurilor, anilor ’70…
Dana Dima: Mi-am propus să vizitez toate țările lumii, să înțeleg cine suntem noi cu adevarat, dar mai ales cum am putea evolua
Cea mai mare pasiune, după banking?
Marea mea pasiune este un “trifoi” cu trei foi. Călătoriile: mi-am propus să vizitez toate țările lumii, să înțeleg cine suntem noi cu adevarat, dar mai ales cum am putea evolua. Sportul: trăiesc prin mișcare, fiind pentru mine motorul principal de menținere a spiritului tânăr. Și, nu în ultimul rând, ador să mă avânt în natură, la scufundări sau în peșteri. Sunt acele momente în care îmi regăsesc echilibrul, claritatea și inspirația pentru tot ce fac mai departe.
