Comisia Europeană confirmă, într-un răspuns furnizat publicației BankingNews, că a fost informată și că a avut schimburi instituționale cu Consiliul Concurenței în cadrul investigației privind piața monetară interbancară și indicele ROBOR, însă transmite un mesaj important de nuanță: analiza faptelor, evaluarea probelor, concluziile și sancțiunile au aparținut exclusiv autorității române și rămân supuse controlului instanțelor.
Răspunsul Comisiei Europene transmis către BankingNews vine în urma unei solicitări a redacției noastre, care a pornit de la declarațiile Președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, care a afirmat, marți seara, la Digi24, că raportul instituției ”a trecut pe la Comisie” și ”a fost acceptat de Comisie”.
În contextul dezbaterilor generate de amenzile de 710 milioane de euro aplicate unui grup de zece instituții de credit și a faptului că în spațiul public se insinuează deja ideea că sancțiunile aplicate băncilor din România se bucură de validarea Comisiei Europene, BankingNews a solicitat Comisiei Europene clarificări privind rolul pe care l-a avut în această investigație și dacă poate fi vorba despre o validare a concluziilor autorității române.
Bogdan Chirițoiu: Decizia Consiliului Concurenței a fost acceptată de Comisia Europeană
”Vreau să mai spun ceva, să ne mai lăudăm cu ceva. Știți că toate rapoartele noastre sunt supervizate de Comisia Europeană, deci raportul ăsta, cu propunerile lui, a trecut pe la Comisie. Am trimis doar decizia, nu motivarea. A fost acceptată de Comisie. Comisia trebuie să se asigure că noi aplicăm corect tratatul, că dăm corect sancțiunile. Ele sunt date pe baza tratatului european”, a declarat Bogdan Chirițoiu, Președintele Consiliului Concurenței, marți seara, într-o emisiune difuzată de Digi24.
Răspunsul transmis de Executivul european confirmă existența unui dialog instituțional între Direcția Generală Concurență (DG COMP) și Consiliul Concurenței, însă introduce în același timp o delimitare clară privind responsabilitatea deciziei. „Putem confirma că DG COMP a fost în legătură cu Consiliul Concurenței din România în contextul investigației, în conformitate cu cadrul legal aplicabil”, a transmis Comisia Europeană pentru BankingNews.
Comisia Europeană: Deciziile Consiliului Concurenței sunt supuse controlului instanțelor naționale competente
În același răspuns, Comisia Europeană explică faptul că autoritățile naționale de concurență au competență paralelă cu Executivul european în aplicarea articolelor 101 și 102 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. Totuși, instituția subliniază explicit că investigațiile și deciziile sunt adoptate autonom.
”Autoritățile naționale de concurență își desfășoară investigațiile și adoptă deciziile în mod autonom, pe baza propriei evaluări a faptelor și probelor din fiecare caz individual și în cadrul legislației europene și naționale în materie de concurență.”
Practic, formularea Comisiei indică faptul că existența unor contacte și a unor obligații de informare între autoritățile europene și cele naționale nu echivalează automat cu validarea concluziilor investigației sau cu asumarea sancțiunilor aplicate. Un alt element relevant din răspuns este că Bruxelles-ul amintește că deciziile autorităților naționale sunt supuse controlului judiciar.
”Deciziile acestora sunt supuse controlului instanțelor naționale competente”, precizează Comisia Europeană. Mesajul vine într-un moment în care mai multe bănci au anunțat deja că vor contesta în instanță sancțiunile primite.
Comisia Europeană: Consiliul Concurenței, ”cel mai bine poziționat” pentru a investiga comportamentele analizate pe teritoriul României
Comisia Europeană amintește și că a avut în trecut investigații proprii în sectorul financiar, inclusiv dosare privind manipularea unor indici de referință, precum Euribor și derivatele pe dobânzi în yeni japonezi, însă fără a face o paralelă directă cu cazul din România.
În ceea ce privește dosarul ROBOR, Executivul european concluzionează că autoritatea română a fost instituția ”cel mai bine poziționată” pentru a investiga comportamentele analizate pe teritoriul României.
Din perspectiva formulărilor folosite, răspunsul Comisiei pare să transmită un mesaj de echilibru instituțional: Bruxelles-ul confirmă existența mecanismelor de coordonare prevăzute de legislația europeană, dar evită să spună că a aprobat concluziile sau că a validat sancțiunile aplicate în dosarul ROBOR.
Răspunsul integral transmis de Comisia Europeană publicației BankingNews
- Autoritățile naționale de concurență (ANC) au competență paralelă cu Comisia Europeană pentru aplicarea articolelor 101 și 102 din TFUE (Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene). În baza Regulamentului 1/2003, autoritățile naționale de concurență au obligația de a informa Comisia cu privire la deciziile pe care intenționează să le adopte și care presupun încetarea unei încălcări.
- În același timp, autoritățile naționale de concurență își desfășoară investigațiile și adoptă deciziile în mod autonom, pe baza propriei evaluări a faptelor și probelor din fiecare caz individual și în cadrul juridic oferit de legislația europeană și națională în materie de concurență. Deciziile acestora sunt supuse controlului judiciar în fața instanțelor naționale competente.
- Consiliul Concurenței din România a desfășurat această investigație în baza articolului 101 TFUE. Putem confirma că Direcția Generală Concurență (DG COMP) a fost în legătură cu Consiliul Concurenței din România în contextul investigației, în conformitate cu cadrul legal aplicabil.
- În trecut, Comisia Europeană a gestionat mai multe cazuri de cartel în sectorul financiar, inclusiv cazuri privind manipularea unor indici de referință (benchmark-uri). În acest sens, putem face trimitere la cazul Derivatelor pe Ratele Dobânzilor în Euro (EIRD), cunoscut și ca dosarul Euribor (AT.39914), precum și la cazul Derivatelor pe Ratele Dobânzilor în Yeni Japonezi (YIRD) (AT.39861).
- În acest caz specific, Comisia a considerat că autoritatea română de concurență este cea mai bine poziționată pentru a investiga comportamentul care a avut loc pe teritoriul României.
Ce bănci au fost amendate
● Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei;
● BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;
● Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;
● Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei;
● ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei;
● Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;
● Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei;
● CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;
● UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;
● Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;
● Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.
Acest articol realizat de publicația BankingNews poate fi preluat doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
