Economia se contractă, inflația revine la două cifre, iar economiștii vorbesc deja deschis despre riscul unei recesiuni însoțite de presiuni persistente asupra prețurilor. După datele publicate astăzi de INS pentru primul trimestru din 2026, atât analiștii BCR, cât și CFA România conturează un scenariu dificil pentru economie, în care fondurile europene ar putea face diferența între o recesiune moderată și una mai severă.
România în stagflație: economia scade, inflația sare de 10%
Economia României s-a contractat cu 1,7% în primul trimestru din 2026 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, un rezultat semnificativ mai slab decât anticipau economiștii. În același timp, inflația anuală a accelerat în aprilie la 10,71%, de la 9,87% în martie, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.
Pentru Adrian Codirlașu, tabloul economic este deja clar: România a intrat într-o perioadă de stagflație
„Este combinația cea mai nefericită: recesiune cu inflație ridicată. Este greu de ieșit din această situație, pentru că politicile monetare funcționează mai puțin eficient din cauza politicii fiscale puternic prociclice. Singurul lucru care poate funcționa este politica fiscală și anume continuarea reformelor pentru reducerea deficitului bugetar prin reducerea cheltuielilor. Nu există altă soluție”, a explicat acesta pentru AGERPRES.
Potrivit lui Codirlașu, indicatorul care transmite cel mai clar semnalul de alarmă este chiar dinamica PIB.
„Când ne uităm la evoluția PIB-ului în primul trimestru față de aceeași perioadă a anului trecut, vedem un minus de 1,7%. Este o scădere consistentă. De aceea nu văd cum am putea evita recesiunea anul acesta”, spune președintele CFA România.
Fondurile europene, ultima plasă de siguranță
2026 se anunță un an în care lupta nu mai este doar cu inflația, ci și cu riscul real de recesiune. Iar, potrivit economiștilor, viteza cu care România reușește să atragă bani europeni poate deveni principalul factor care decide cât de adâncă va fi această corecție.
„Dacă reușim să atragem fondurile europene, recesiunea ar putea fi una ușoară, cu o scădere a PIB-ului de până la 1%. Dar depindem foarte mult de aceste fonduri, ele sunt esențiale. Fără absorbția fondurilor europene, și ratingul este în pericol”, avertizează Adrian Codirlașu.
BCR: România în scenariul de recesiune
Și economiștii BCR au revizuit în jos perspectiva pentru economia României. Banca estimează acum o contracție economică de 0,3% în 2026, față de o prognoză anterioară de creștere de 0,3%.
În plus, economia s-a contractat și față de trimestrul anterior, cu 0,2%, marcând al treilea trimestru consecutiv de scădere.
„T1 2026 marchează al treilea trimestru consecutiv de contracție economică. Pe baza datelor publicate astăzi, revizuim în jos prognoza de creștere economică a României pentru 2026, la -0,3%, de la +0,3% anterior. Consumul gospodăriilor este probabil să rămână slab pe parcursul primei jumătăți a anului”, arată analiza BCR.
Potrivit băncii, consumul intern continuă să fie afectat de condițiile financiare restrictive și de presiunile persistente asupra veniturilor reale.
De ce a explodat inflația peste așteptări
Datele privind inflația au surprins și piața, și analiștii. BCR estima o rată anuală de 10,4% pentru aprilie, însă nivelul final a urcat la 10,71%.
Economiștii băncii explică deviația prin creșterea puternică a chiriilor, influențată de actualizarea chiriilor pentru locuințele de stat, după aproape două decenii fără ajustări majore.
În acest context, BCR și-a modificat din nou prognoza pentru finalul anului 2026. Noua estimare indică o inflație de 5,9%, față de 5,5% anterior și mult peste nivelul de 3,7% estimat la începutul anului.
BNR nu scade dobânda în 2026
În noul context economic, BCR consideră că banca centrală nu va avea spațiu pentru relaxarea politicii monetare prea curând.
Analiștii băncii estimează că BNR va menține neschimbată dobânda-cheie pe tot parcursul lui 2026, iar prima reducere de dobândă este împinsă acum în trimestrul al doilea din 2027.
În prezent, rata efectivă de politică monetară rămâne ancorată la nivelul facilității de depozit, de 5,50%.
