Raiffeisen Comunități și-a desemnat câștigătorii ediției a 15-a: proiectele selectate vor primi finanțări de 4 milioane de lei. Cum arată inițiativele care pot aduce schimbări durabile în comunitatea de lângă tine

Raiffeisen Bank România și Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) anunță câștigătorii ediției a 15-a a programului Raiffeisen Comunități și acordă finanțări totale de 4 milioane de lei proiectelor selectate în cadrul acestei ediții. Programul continuă astfel să susțină organizațiile neguvernamentale și inițiativele dezvoltate alături de comunitățile în care acestea activează.

Finanțări în valoare totală de 4 milioane de lei

14 parteneriate din țară, formate din peste 40 de organizații și grupuri de inițiativă, vor primi, prin acest program finanțări în valoare totală de 4 milioane de lei.

Ediția din acest an marchează o nouă etapă în evoluția programului prin introducerea Incubatorului de Comunități Sustenabile, un proces intensiv de co-creare dedicat schimbării pe termen lung în comunitățile din România. Astfel, 75 de ONG-uri și grupuri de inițiativă au participat la un proces de dezvoltare care a inclus mentorat, sesiuni aplicate și sprijin pentru consolidarea și dezvoltarea proiectelor înscrise.

Cristian Sporiș: Ne-am propus să oferim participanților mai mult decât acces la finanțare

„Ediția a 15-a Raiffeisen Comunități marchează un moment important în evoluția programului și reconfirmă angajamentul nostru de a susține organizațiile care contribuie la dezvoltarea comunităților. În acest an, prin introducerea incubatorului, ne-am propus să oferim participanților mai mult decât acces la finanțare: un cadru de lucru care să sprijine dezvoltarea și consolidarea proiectelor încă din etapele lor de construcție. Ne bucurăm să susținem câștigătorii acestei ediții prin finanțări totale de 4 milioane de lei și să fim parte din acest parcurs.”, declara Cristian Sporiș, Vice-Președinte, Divizia Corporate & Investment Banking și Membru în Consiliul Director al Raiffeisen Bank România

Programul, derulat în parteneriat cu Asociația pentru Relații Comunitare (ARC), reunește organizații neguvernamentale din întreaga țară într-un cadru de colaborare și dezvoltare care depășește modelul tradițional de finanțare și pune accent pe consolidarea capacității organizaționale și dezvoltarea pe termen lung.

Dana Pîrțoc: Când lucrăm împreună și ne unim resursele, putem construi ceva extraordinar

„Parteneriatele câștigătoare ne dau speranță. Mă uit la planurile lor, la ambițiile pe care le au pentru comunitățile din care vin și îmi dau seama cât de multă putere de schimbare există în noi.
Când lucrăm împreună și ne unim resursele, putem construi ceva extraordinar, iar asta văd în câștigătorii Raiffeisen Comunități. Societatea este plină cu oameni care vor să schimbe în bine și mă simt onorată că am reușit să-i descopăr pe unii din ei, în această ediție.” spune Dana Pîrțoc, director-executiv Asociația pentru Relații Comunitare

Un model care susține dezvoltarea, nu doar finanțarea

Ediția din acest an reconfirmă direcția strategică a programului, aceea de a susține nu doar proiecte punctuale, ci inițiative care pot genera schimbări durabile și pot contribui la consolidarea unor comunități mai reziliente, mai conectate și mai bine pregătite să răspundă provocărilor actuale.

Prin introducerea incubatorului, Raiffeisen Comunități a creat anul acesta un cadru dedicat învățării și colaborării, oferind organizațiilor și grupurilor de inițiativă acces la resurse și expertiză pentru dezvoltarea și consolidarea proiectelor înscrise în program.

Proiectele câștigătoare

1. Proiectul „ACCES – Acompaniere, Comunitate, Consiliere, Educație, Sănătate” este implementat de Asociația Moașelor din România, în parteneriat cu Asociația VULGAR și Asociația Sens Pozitiv și contribuie la creșterea accesului la servicii de sănătate sigure, echitabile și centrate pe pacientă pentru fete și femei din grupuri vulnerabile din București.
   Proiectul propune un model co-creat cu comunitatea, care integrează educația prin sesiuni de alfabetizare în domeniul medical, navigarea și acompanierea beneficiarilor către servicii medicale (inclusiv prin SAFELINE), formarea personalului medical și activități de advocacy. Scopul este îmbunătățirea relației cu sistemul medical și reducerea barierelor de acces prin soluții adaptate continuu pe baza feedback-ului direct al beneficiarelor.
2. Proiectul „Împreună salvăm Serele!” este implementat în municipiul Reșița, județul Caraș-Severin, de Fundația Comunitară Banatul Montan, în parteneriat cu Asociația Peisagiștilor din România – filiala Teritorială Vest și grupul de inițiativă Muzeul Cineastului Amator. Proiectul urmărește transformarea Serelor Uzinale, un fost spațiu industrial abandonat de pe platforma UCMR, într-un spațiu comunitar viu, accesibil și deschis publicului. Schimbarea pe care parteneriatul și-o propune este reconectarea comunității cu patrimoniul industrial și natural al orașului, prin implicare directă, co-creare și regenerare participativă. Într-un oraș profund marcat de declinul industrial, proiectul își propune să redea comunității nu doar un spațiu degradat, ci și încrederea că schimbarea poate fi construită împreună.
3. Proiectul „Din dragoste pentru viață”, construit pe un parteneriat între Asociația Caravana cu Medici Filiala Bihor, Caravana cu Medici Filiala Timișoara și Asociația Rotary Club Oradea Insignis, creează prima rețea rurală de salvare din vestul României: 30 de defibrilatoare în 30 de comunități și o generație întreagă de oameni pregătiți să acționeze atunci când fiecare secundă contează. Proiectul pornește de la o convingere simplă: educația medicală de bază este un drept, iar simțul civic se cultivă încă din copilărie. De aceea, în fiecare comunitate, echipele medicale ale parteneriatului susțin cursuri practice de prim ajutor și utilizare a defibrilatorului – în școli, alături de elevi, și în spațiile publice, alături de adulți. Peste 6.700 de cetățeni învață să recunoască un stop cardiac, să inițieze manevrele de resuscitare și să folosească aparatul cu încredere.
4. „Prietenii Oltului – Program de implicare și acțiune comunitară pentru râul Olt, în Țara Făgărașului.” este un demers care construiește infrastructura civică prin care comunitățile riverane din Țara Făgărașului vor acționa susținut și coerent pentru râul Olt, coloana vertebrală a micro-regiunii. Prin co-crearea unui mecanism de sprijin, constând în viziune comună, fond tematic dedicat, grupuri de lucru, acțiuni de formare și stimulare a bunei guvernanțe, consolidăm capitalul civic existent în acțiune colectivă. Asociația Make Better, Fundația Comunitară Țara Făgărașului și Asociația Designers, Thinkers, Makers vor facilita procesul, iar comunitatea îl va ghida și susține pe termen lung. Schimbarea la care aspirăm împreună este de durată și profund culturală, înspre un comportament de grijă și responsabilitate față de locurile în care trăim și râurile care ne susțin viața.
5. „Vecinii Cernei Băile Herculane – Revitalizarea malurilor Cernei ca artera verde și culturală a stațiunii” este un proiect de regenerare participativă care continuă revitalizarea malurilor râului Cerna și transformarea acestora într-o arteră verde, culturală și comunitară a Băilor Herculane. Inițiativa pornește de la o nevoie reală a orașului: lipsa unor spații publice verzi, accesibile și activate constant pentru comunitatea locală și pentru comunitatea turistică aflată în continuă creștere. Localnicii, turiștii, voluntarii, profesioniștii și autoritățile sunt implicați direct în procese de mapare, consultare și co-decizie, prin mecanisme precum votul comunitar și „Consiliul Cernei” – un grup reprezentativ format din membri ai comunității locale, seniori, tineri, sportivi, antreprenori și actori culturali. În acest fel, proiectul nu urmărește doar amenajarea unor spații, ci dezvoltarea unui model local prin care comunitatea contribuie activ la transformarea și îngrijirea orașului. Proiectul este coordonat de Asociația Locus / Herculane Project, alături de Asociația Culturală pentru Intervenție Artistică (ACIA) și Grupul de Inițiativă ATBH.
6. „Împreună pentru fetele noastre” este un proiect derulat în trei comunități tradiționale de romi căldărari din Potcoava, Băilești și Brânceni, care își propune să reducă abandonul școlar al fetelor și să sprijine femeile și fetele să aibă o voce mai puternică în comunitate.
   În comunitățile tradiționale, multe fete sunt retrase de la școală după pubertate, din cauza normelor legate de rolul femeilor și de căsătoriile timpurii. Proiectul pornește de la ideea că aceste norme pot fi schimbate din interiorul comunității, prin dialog și implicarea femeilor, familiilor și liderilor comunitari.
   Proiectul va organiza șezători pentru femei, grupuri de dialog pentru fete, mediere școlară și forumuri comunitare unde femei, părinți, lideri și staboruri discută despre educația fetelor și rolul femeilor. În paralel, va fi derulată o campanie video realizată chiar de fete și femei din comunitate.
   Proiectul va lucra direct cu 90 de femei și 90 de fete din cele trei comunități și își propune ca minimum 60 de fete să rămână sau să revină la școală. Modelul creat poate fi replicat și în alte comunități tradiționale de romi din România.
7. Proiectul „Satul Parentis – Rețea de sprijin reciproc pentru mame cu copii 0-6 ani”, realizat de Asociația Parentis, Holistic Mental Health și Asociația SOS Surâs, construiește în Iași (cartierele Tătărași, Dacia și Nicolina) o rețea de sprijin reciproc pentru mame cu copii între 0 și 6 ani. Prin implicare comunitară și întâlniri recurente, proiectul reduce izolarea și transformă relațiile în infrastructură de sprijin social.
8. Proiectul „Rădăcini vii – patrimoniu, comunitate și grijă în Oltenia de sub munte” transformă patrimoniul cultural și natural din arealul Geoparcului aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte într-o resursă vie, care generează încredere, cooperare și implicare civică, prin trasee tematice și de drumeție create împreună cu comunitatea. Prin procesul de activare comunitară în jurul moștenirii comune, traseele funcționează ca infrastructură a încrederii, conectând oameni, povești și inițiative locale, sprijinind dezvoltarea durabilă a regiunii. Proiectul este implementat în parteneriat de Asociația Studiogovora Asociația Kogayon și grupul de inițiativă civică Zi.Ne de Vâlcea și vizează arealul Olteniei de sub Munte – Geoparc aspirant UNESCO din județul Vâlcea.
9. Proiectul „Mamele Ferentarilor” pornește de la o convingere simplă: atunci când femeile au acces la informații corecte, produse, servicii și sprijin comunitar, ele devin motoare ale schimbării pentru întreaga comunitate. Timp de 18 luni, 16 femei beneficiare ale Centrului Comunitar ILO Ferentari vor participa la ateliere săptămânale de educație pentru sănătate sexuală și reproductivă, întâlniri cu specialiști și activități dedicate familiilor lor. Vor primi produse de igienă și sprijin pentru accesarea serviciilor medicale preventive, iar copiii și partenerii lor vor fi implicați în activități de educație pentru sănătate și dialog comunitar. Proiectul este implementat de Fundația Tineri pentru Tineri, Centrul de Resurse pentru Participare Publică și Asociația Carusel,
10. „ACCES – Acces la Cultură prin Co-creare, Evaluare și Soluții” este un proiect dezvoltat de parteneriatul format din Asociația CED România Centrul de Excelență prin Diversitate, Asociația de Sprijin al Copiilor Handicapați Fizic din România – ASCHF-R și comunitatea profesională din grupul de Facebook „Muzee”, care reunește peste 10.000 de profesioniști și instituții culturale din România. Proiectul își propune să transforme accesul la cultură dintr-o experiență incertă într-una posibilă și demnă pentru persoanele cu dizabilități. Pentru multe persoane, vizitarea unui muzeu vine încă cu întrebări și bariere: dacă pot intra, dacă se pot orienta în spațiu, dacă există informații accesibile, dacă personalul este pregătit să ofere sprijin și dacă experiența culturală este gândită și pentru ele.
11. Proiectul „Start Cultural: Platformă de sprijin pentru tineri artiști” este implementat de Asociația Studenților Facultății de Teatru și Film Cluj-Napoca (ASFTF), în parteneriat cu Asociația DE AUZIT și CINEPARADIS, trei organizații formate de tineri artiști și absolvenți ai Facultății de Teatru și Film din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca. Împreună, partenerii construiesc un model de sprijin sustenabil pentru artiști emergenți, bazat pe colaborare, autonomie profesională și dezvoltare comunitară. Proiectul răspunde unei probleme sistemice din sectorul cultural: mulți tineri artiști termină facultatea fără acces la resurse, mentorat, rețele profesionale și competențe practice care să le permită să transforme creativitatea într-un parcurs profesional sustenabil. În lipsa acestor instrumente, numeroase inițiative artistice se opresc înainte de a deveni proiecte reale, iar comunitățile creative tinere rămân fragile și dependente de oportunități punctuale.
12. „Ucenicie în Creație” este un proiect al unui parteneriat între trei organizații din județele Cluj și Suceava: AIA / IARMAROC.com (Cluj-Napoca), grupul de inițiativă Arbore — Bucovina (județul Suceava) și Verde-n Față (județul Cluj). În Bucovina trăiesc oameni care știu să facă lucruri pe care nu le mai știe nimeni altcineva , maeștri cu zeci de ani de practică în lucrul cu lemnul, în țesut, în ceramică. Concret: 10 maeștri din Bucovina vor fi selectați, remunerați pentru predare și conectați cu 30 de tineri creatori din Cluj, care vor lucra efectiv în atelierele lor — nu la cursuri, ci la ucenicie reală, luni de practică profundă. Maestrul decide ritmul, formatul și condițiile.
13. Proiectul „VISURI – Viitor, Învățare, Sănătate, Unitate, Responsabilitate și Implicare în Augustin”, implementat în județul Brașov, este realizat de de Asociația EduBuzz împreună cu echipa Power Puff Pediatrics și lideri cercetași din cadrul Organizației Naționale Cercetașii României – Floare de Cireș Brașov. Schimbarea dorită prin proiect este creșterea participării școlare și susținerea copiilor din Augustin pentru continuarea educației cel puțin până la finalizarea învățământului secundar. Într-o comunitate în care absenteismul, abandonul școlar, vulnerabilitatea medicală și lipsa oportunităților nonformale se suprapun, proiectul propune o intervenție integrată, construită în jurul copilului și al familiei.
14. Proiectul „VOX-Comunitate: Caravana Națională de Activare Civică prin Dezbateri, Artă și Educație” își propune ca tinerii care știu să argumenteze să nu mai fie nevoiți să tacă acolo unde contează cel mai mult, în orașul lor. Pe parcursul a 18 luni, 500 de elevi și 100 de mentori din București, Ilfov, Prahova, Timiș, Cluj și Suceava parcurg un traseu integrat: identifică probleme reale ale comunității lor, le dezbat public în cadrul a 5 competiții naționale cu moțiuni generate chiar de ei, apoi prototipează soluții concrete în incubatorul „Impact Architects”. Rezultatul vizat nu este un trofeu, ci 7 inițiative civice locale, susținute formal de autorități sau instituții partenere, care continuă să funcționeze autonom după încheierea finanțării.
    Proiectul este implementat de un parteneriat complementar format din trei organizații cu expertize distincte: Asociația Română de Dezbateri, Oratorie și Retorică – ARDOR, Asociația SPA – Sănătate Prin Arte și Asociația ROI.

Juriul? Lideri din societatea civilă, mediul de afaceri și mass media

Procesul de selecție a fost susținut de un juriu extins, alcătuit din zeci de lideri din societatea civilă, mediul de afaceri și sectorul media.

Printre aceștia se numără Adelina Dabu, Head of Public Affairs în Confederația Patronală Concordia, Alin Vaida, Președinte, Asociația FAPTE, Alina Kasprovski, Director Executiv, Fundația Comunitară București, Angela Galeța, Președinte al Fundației Vodafone, Camelia Platt, Director Executiv al Light into Europe, Carmen Uscatu (Co-fondatoare, Dăruiește Viață), Ciprian Stănescu, Președinte Social Innovation Solutions, Claudiu Butacu, co-fondator EFdeN, Constantin Chiriac, Președinte al Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, Cristina Văileanu, Director de Granturi în Fundația Comunitară București, Daniel Gigi Matei, CSR Manager la Raiffeisen Bank România, Diana Certan, Director Executiv al Organizației Umanitare CONCORDIA, Ela Bălan, Director Grantmaking în Asociația pentru Relații Comunitare, Florin Negruțiu, Jurnalist, Republica și Digi 24, Laura Mihăilă, Director Marketing, Comunicare și CX la Raiffeisen Bank România, Loredana Poenaru, Education Director în Junior Achievement România, Marcela Borțeanu, Director Adjunct al United Way România, Melania Medeleanu, Fondator, Asociația Zi de Bine, Nicoleta Marcu, Director Comunicare și Fundraising la Hope and Homes for Children România, Oana Craioveanu, co-fondatoare Impact Hub, Oana Groșanu, Director Executiv al Ambasadei Sustenabilității în România, Paula Herlo, jurnalist, Raluca Fișer, Președinte Green Revolution, Robert Ion, Director Programe, Fundația OMV Petrom, Ruxandra Sasu, Senior Program Officer la Romanian American Foundation, Silvia Bogdan, Președinte Școala de Valori și Simona Camburu, Coordonator Fundraising în Plantăm fapte bune în România.