Nivelul foarte scăzut al Dunării începe să depășească sfera unei probleme provocate de secetă și să producă efecte în economie, prin presiuni asupra producției de energie, industriei, transporturilor și agriculturii. Șocul vine într-un moment vulnerabil pentru România, în care economia este aproape stagnantă, industria se află în declin, iar inflația rămâne ridicată, avertizează Valentin Tătaru, economist-șef al ING Bank România, într-o analiză publicată de ING THINK.
ING estimează o contracție a economiei românești de 0,5% în 2026
ING estimează o contracție a economiei românești de 0,5% în 2026, după o creștere de numai 0,7% în 2025. În aceste condiții, economia are foarte puțin spațiu pentru a absorbi un nou șoc de ofertă.
La Baziaș, unde Dunărea intră în România, debitul fluviului a coborât la 1.600 de metri cubi pe secundă la 31 iulie, față de o medie normală pentru luna iulie de 4.700 de metri cubi pe secundă, iar ulterior a scăzut la 1.500 de metri cubi pe secundă, arată ING.
Efectele sunt deja vizibile: transportul naval este parțial perturbat, irigațiile au fost restricționate, unele servicii de feribot au fost suspendate, iar autoritățile au fost nevoite să gestioneze rezervele de apă astfel încât să poată asigura răcirea centralei nucleare de la Cernavodă.
ING: Șocul provocat de secetă este stagflaționist, dar gestionabil
ING subliniază însă că seceta nu este, de una singură, suficientă pentru a modifica radical perspectiva asupra economiei României. Problema este că apare într-un moment în care activitatea economică este deja foarte slabă.
„Seceta, de una singură, este puțin probabil să schimbe dramatic traiectoria anuală a PIB. Este însă un șoc stagflaționist”, arată analiza ING.
Cu alte cuvinte, efectele merg în două direcții nefavorabile în același timp: activitatea economică este afectată, în timp ce costurile cu energia, transportul și, potențial, producția de alimente cresc.
PIB-ul României a scăzut cu 1,2% în termeni anuali în primul trimestru din 2026, iar consumul gospodăriilor s-a redus cu 1,8%. În plus, ocuparea forței de muncă a coborât față de maximul atins la începutul anului 2025.
În condiții normale, slăbirea cererii ar contribui la reducerea inflației. ING avertizează însă că problemele provocate de secetă complică această ajustare, deoarece introduc noi presiuni asupra prețurilor din zona ofertei.
Energia este primul canal prin care seceta ajunge în economie
Cea mai imediată presiune a apărut în sistemul energetic. Centrala nucleară de la Cernavodă asigură în mod normal aproximativ o cincime din producția de electricitate a României, iar scăderea nivelului Dunării a determinat deconectarea unuia dintre cele două reactoare.
ING atrage atenția că problema nu ține numai de vara extrem de secetoasă, ci scoate la suprafață întârzierile acumulate de România în realizarea unor investiții esențiale în energie.
România dispune de un mix energetic diversificat, bazat pe energie nucleară, hidro, combustibili fosili, energie eoliană și solară. Diversificarea tehnologiilor nu înseamnă însă automat și diversificarea riscurilor: producția hidro, răcirea reactoarelor nucleare, transportul pe Dunăre și o parte din agricultură depind toate de disponibilitatea aceleiași resurse, apa.
În același timp, capacitățile solare, inclusiv cele ale prosumatorilor, au crescut rapid, însă dezvoltarea capacităților flexibile de producție, a sistemelor de stocare și a interconectărilor nu a avansat în același ritm.
Din perspectiva ING, actuala situație este astfel rezultatul unei combinații între șocul climatic și un deficit de implementare a investițiilor.
Problema pentru economie nu este numai riscul unei penurii de electricitate. Reducerea producției nucleare, într-o perioadă în care temperaturile ridicate majorează consumul, obligă România să se bazeze mai mult pe importuri și pe surse interne de producție mai costisitoare. Acest lucru poate afecta marjele companiilor și poate genera noi scumpiri ale energiei.
ING estimează în prezent că inflația va ajunge la aproximativ 6% la sfârșitul anului 2026, însă avertizează că un șoc persistent pe piața energiei ar crește incertitudinea acestei prognoze.
Industria era deja în scădere înaintea crizei Dunării
Un alt punct vulnerabil este industria. Producția industrială a scăzut cu 3,1% în perioada ianuarie-mai 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, iar industria prelucrătoare a înregistrat un declin de 4,3%.
ING consideră că problemele industriei românești sunt mai profunde decât o simplă încetinire ciclică și sunt legate inclusiv de cererea slabă din Europa Occidentală, costurile finanțării și energiei, îmbătrânirea capitalului productiv și problemele de competitivitate.
Dar, analiza punctează și punctele forte precum construcțiile, care au crescut cu 11,3% în primele cinci luni ale anului, susținute de proiectele de infrastructură și investițiile finanțate din fonduri europene. Acestea au contribuit la evitarea unei contracții economice și mai severe.
ING avertizează însă că avansul construcțiilor nu poate compensa la nesfârșit slăbiciunea sectorului industrial. Investițiile în drumuri, căi ferate și infrastructură energetică trebuie să contribuie la creșterea capacității industriei, nu doar să susțină temporar PIB-ul.
Dunărea pierde și avantajul transportului ieftin
Scăderea nivelului apei afectează și transportul de mărfuri. Navele sunt obligate să transporte încărcături mai mici, să aștepte îmbunătățirea condițiilor de navigație sau să transfere mărfurile către transportul rutier și feroviar.
Problema este importantă și din perspectiva poziției României în regiune. Dunărea, Portul Constanța și Canalul Dunăre-Marea Neagră formează împreună un coridor strategic care leagă Europa Centrală de Marea Neagră, Ucraina și Republica Moldova. Importanța sa a crescut după izbucnirea războiului din Ucraina, inclusiv pentru transportul produselor agricole.
Reducerea capacității barjelor înseamnă costuri mai mari de transport, aglomerarea rutelor alternative și o predictibilitate mai redusă a lanțurilor logistice.
Banii europeni, principalul tampon al economiei
Există însă și un factor care limitează impactul actualului șoc: investițiile finanțate din fonduri europene. Investițiile au crescut cu 2,2% în primul trimestru, iar investițiile publice finanțate din fonduri UE au avansat puternic în prima jumătate a anului. ING amintește că România se apropie și de ultima etapă a implementării PNRR, iar dacă proiectele vor continua conform planului, 2026 ar putea aduce intrări de fonduri europene la niveluri istorice.
Analiștii ING arată că seceta de pe Dunăre nu ar trebui să deraieze economia României, dar scoate la iveală vulnerabilități care devin mult mai greu de suportat atunci când economia este deja aproape de stagnare.
Dunărea seacă azi, ce face România mâine?
În concluzie, economistul Valentin Tătaru vorbește despre adevăratul test dat azi de apele Dunării. Rămâne să vedem dacă România va trata actuala criză drept un eveniment natural excepțional sau ca pe un avertisment că adaptarea la schimbările climatice, securitatea energetică și competitivitatea industriei au devenit parte a aceleiași probleme economice.
„Succesul său ar trebui măsurat și prin capacitatea proiectelor de a reduce costul economic al următoarei secete. Rețelele energetice, capacitățile de stocare, interconectările, irigațiile, legăturile feroviare, accesul la porturi și navigabilitatea nu sunt domenii de politică publică separate. Ele sunt componente ale aceleiași strategii de reziliență” punctează economistul-șef al ING.
