Banca Națională a României ar putea începe reducerea dobânzii de politică monetară la începutul anului viitor, după ce inflația va coborî sub nivelul ratei-cheie, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. În privința adoptării monedei euro, guvernatorul a avertizat că România nu este pregătită în acest moment și nu îndeplinește niciunul dintre criteriile necesare.
Consiliul de administrație al BNR a decis, în ședința din 10 august, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, nivel la care aceasta se află din august 2024.
Întrebat dacă este posibilă o reducere a dobânzii-cheie până la sfârșitul acestui an, Mugur Isărescu a indicat începutul anului 2027 drept un orizont probabil, dar a subliniat că evoluția depinde de scăderea inflației și de diminuarea incertitudinilor.
Când scade dobânda? „Probabil până la începutul anului următor”, spune Mugur Isărescu
„În momentul ăsta nu pot să vă spun (când ar putea avea loc o reducere a dobânzii de politică monetară – n.r.), pentru că avem multe incertitudini. Dar formularea mea o repet. Pe măsură ce rata inflației scade, bineînțeles, după ce ea se duce sub rata de dobândă de politică monetară, ne putem aștepta la acest lucru. Așa cum o văd eu acum, probabil până la începutul anului următor”, a spus Mugur Isărescu.
România nu îndeplinește niciun criteriu pentru adoptarea euro
În ceea ce privește trecerea la moneda unică europeană, guvernatorul BNR a afirmat că România va putea adopta euro numai după îndeplinirea tuturor condițiilor. Mugur Isărescu a atras atenția că trecerea la euro este un proces care implică întreaga societate și nu poate fi realizat doar de banca centrală.
„Vom trece la euro atunci când vom îndeplini toate condiţiile. Noi suntem pregătiţi să o facem, când societatea este pregătită. Nu avem niciun criteriu îndeplinit. Noi nu doar sprijinim în continuare, dar suntem gata să scoatem «de la naftalină» toată structura organizatorică. Trecerea la euro nu e un schimb facil de monede, ci e un proces complicat, se duce în toată societatea, nu putem să o facem noi singuri. Noi avem un rol important, dar Guvernul, Parlamentul, ei vor decide. Noi putem contribui la formularea unui parcurs, nu avem o altă alternativă”, a menţionat Isărescu la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
Isărescu: Am lăsat cursul de schimb să fie mai flexibil
Guvernatorul BNR a vorbit și despre presiunea exercitată de instabilitatea politică asupra cursului de schimb. Acesta a apreciat că situația este „destul de sensibilă”, dar a precizat că intervențiile Băncii Naționale pe piața valutară au fost mult mai mici în acest an comparativ cu 2025.
„Destul de sensibilă situația. Dar în orice caz nu așa cum a fost anul trecut, să zicem, aprilie, și am citit că s-au făcut evaluări asupra intervențiilor Băncii Naționale. În articolul respectiv nu se spunea că cele 3,3 miliarde, cât au calculat, cei care au făcut calcule, și probabil că și dumneavoastră, gândesc la fel, s-au făcut în perioada cutare.
Eu atâta pot să vă spun că intervențiile noastre din acest an au fost mult, mult mai mici decât anul trecut. Deci au fost presiuni, dar nu ne-am chinuit foarte tare. Și am și lăsat cursul să fie mai flexibil și acum îl lăsăm în continuare să fie mai flexibil. Și el plutește cam pe unde trebuie, pentru că aceasta este ideea de curs flotant, curs plutitor în funcție de echilibrul între cerere și ofertă. Nu trebuie neapărat să fluctueze. El trebuie să stea într-o zonă de echilibru, să plutească pe unde e raportul între cerere și ofertă. Se pare că piața ne ajută. Până acum”, a explicat guvernatorul BNR.
