Agenția de rating Standard & Poor’s (S&P) a menținut calificativul României. Standard & Poor’s (S&P) a confirmat vineri ratingul suveran al României la nivelul BBB-/A-3 (investment grade) și a menținut perspectiva negativă, se arată într-un comunicat al agenției de evaluare financiară. Este ultima dintre cele trei mari agenții de rating care a evaluat țara noastră și care a decis păstrarea în categoria recomandată investițiilor. Decizia vine într-un context marcat de incertitudine politică, în care progresele în reducerea deficitului bugetar sunt puse în balanță cu riscurile privind continuarea consolidării fiscale.
Ce a decis S&P
„În pofida lipsei unui acord privind formarea unui nou Guvern de la dizolvarea din luna mai, consolidarea fiscală a României pentru 2026 se desfășoară conform planului, iar peste 90 % din alocările din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (PNRR) au fost asigurate până în septembrie prin măsuri legislative ad-hoc.
Ne așteptăm să fie susținută consolidarea fiscală în perioada 2027-2028 de procedura UE privind deficitul excesiv, iar pe termen scurt considerăm că revizuirile bugetare necesare pentru 2026 și o indexare convenită a cheltuielilor sociale pentru 2027 vor stimula o oarecare cooperare politică.
Eroziunea structurală post-pandemică a bilanțurilor fiscale și externe ale României a accentuat expunerea la creșterea ratelor dobânzilor și la schimbările de sentiment ale investitorilor; în consecință, formarea unui guvern cu un cadru de politici puternic și susținut este esențială pentru a preveni apariția unor vulnerabilități suplimentare.
Am confirmat ratingurile de credit suveran pe termen lung și scurt ale României la „BBB-/A-3”. Perspectiva rămâne negativă”, se arată în comunicatul transmis de agenția S&P.
De ce a fost menținut ratingul României
„Confirmarea ratingului reflectă așteptările noastre de bază pe termen scurt, conform cărora România va reuși să formeze un guvern care va adopta un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028. În ciuda impasului politic din luna mai, inclusiv a mai multor voturi de încredere eșuate pentru diverși candidați la funcția de prim-ministru, consolidarea fiscală și absorbția fondurilor UE au rămas pe calea cea bună pentru anul 2026. Decidenții politici români au promovat cu succes, pe parcursul verii, legislația necesară pentru deblocarea majorității fondurilor din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (PNRR).
Acest lucru a determinat un vârf al intrărilor de fonduri din UE în acest an, susținând un buget de investiții publice excepțional de ridicat, de 8,5% din PIB, cu rate de absorbție din MRR care depășesc 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi. Previziunile noastre indică un nivel al fondurilor provenite din UE de aproximativ 3,5% din PIB în 2026, care vor acoperi o parte semnificativă din necesarul ridicat de finanțare externă al României, oferind în același timp răgazul fiscal necesar pentru implementarea investițiilor din sectorul public – care reprezintă principalul motor al activității economice în acest an.
Cu toate acestea, un impas politic prelungit și riscul unor compromisuri politice suboptimale, încheiate în ultimul moment, ar putea pune în pericol reducerea prevăzută a dublei deficite a României până în 2029. Paralizia legislativă costă România 750 de milioane de euro în subvenții din Fondul de Redresare și Reziliență (RRF), din cauza neadoptării unei legi unitare privind salariile din sectorul public.
Fără un cadru durabil de gestionare a cheltuielilor salariale din sectorul public (care au reprezentat aproape 25% din cheltuieli în 2025), perspectivele fiscale rămân umbrite de declarațiile contradictorii ale principalelor partide”, concluzionează agenția de rating.
Ce au urmărit agențiile de rating: corecția deficitului și continuitatea măsurilor
Execuția bugetară a fost principalul argument invocat de autorități în discuțiile cu S&P. Măsurile de ajustare adoptate în 2025 și continuate în acest an au susținut reducerea deficitului, în condițiile în care ținta bugetară pentru 2026 este de 6,2% din PIB. Înaintea anunțului, economistul Ionuț Dumitru explica, la TVR Info, că cele trei mari agenții de rating apreciază corecția realizată până acum. Întrebarea esențială pentru perioada următoare este dacă această direcție va fi menținută de un guvern cu puteri depline.
Ce îi trebuie României pentru a păstra ratingul: un buget credibil pentru 2027 și și continuarea reducerii deficitului
Formarea unui guvern și adoptarea bugetului pentru anul viitor sunt repere importante pentru investitori și pentru agențiile de rating, așa cum menționează S&P mai sus. România trebuie să continue reducerea deficitului și să prezinte un plan fiscal credibil pentru 2027-2028, susținut politic și respectat în execuția bugetară. Evoluțiile din următoarele luni vor conta și pentru evaluările Fitch și Moody’s programate la începutul anului 2027. Continuitatea consolidării fiscale și capacitatea de a atrage fondurile europene rămân elemente importante în evaluarea riscurilor României.
S&P: Deficit de cont curent de 7,5% din PIB în 2026
Agenția de evaluare financiară estimează un deficit de cont curent de 7,5% din PIB în 2026, care rămâne cu aproximativ un punct procentual peste traiectoria privind deficitul fiscal până în 2029. În pofida reducerii deficitelor fiscale, balanța de cont curent este tot mai presată de diminuarea soldului contului de venituri primare, pe fondul creșterii plăților cu dobânzile, în urma majorării nivelului datoriei externe. Ținând cont de tendința în scădere a investițiilor străine directe (FDI), calitatea finanțării externe este un motiv de îngrijorare, făcând stabilizarea mediului politic și asigurarea continuării intrării fondurilor europene elemente cheie pentru îndeplinirea necesităților de finanțare externă ridicate ale țării, se subliniază în comunicat.
S&P: Economia se va contracta cu 0,5% în 2026
„Premisa noastră de bază este că Romania va prezenta un plan fiscal credibil pentru 2027-2028 și estimăm că economia țării se va contracta cu 0,5% în 2026 deoarece consolidarea fiscală și inflația ridicată, determinată parțial de șocul energetic global, afectează consumul privat.
Ne așteptăm la o redresare a PIB-ului la 2,25% în 2027, susținută de redresarea consumului și impulsul fiscal redus. Deși ne așteptăm ca investițiile în sectorul public să scadă cu aproximativ 2% din PIB, alături de reducerea treptată a intrărilor de fonduri europene, anticipăm o revenire a investițiilor în sectorul privat, care va compensa parțial acest deficit.
Inflația persistentă și mediul politic, marile riscuri pentru România
Perspectiva noastră rămâne supusă unor riscuri generate de inflația persistentă, de un mediu politic intern neclar și de tensiunile geopolitice’, se arată în comunicatul agenției de evaluare financiară.
România trece de evaluarea S&P, dar rămâne sub presiunea unei posibile retrogradări. Miza următoarelor luni este transformarea progreselor bugetare într-un plan credibil pentru 2027, pe care viitorul guvern să îl poată pune în practică.
