Incidentele cibernetice și riscurile privind întreruperea activității sunt cele mai mari preocupări ale companiilor, pentru al doilea an consecutiv, potrivit ediției din acest an a Allianz Risk Barometer.
Cu toate acestea, evoluțiile macroeconomice – inflația, volatilitatea pieței financiare și o recesiune iminentă (în urcare de pe locul 10 pe locul 3, comparativ cu anul precedent), dar și impactul crizei energetice (o nouă intrare, pe locul 4) – sunt amenințările la adresa companiilor care au avut cea mai rapidă dinamică. În același timp, riscurile legate de consecințele economice și politice ale lumii post-pandemice și ale războiului din Ucraina se mențin.
Astfel de preocupări presante necesită acțiuni imediate din partea companiilor și explică de ce atât catastrofele naturale (locul 6 în 2023 vs. locul 3 în 2022), cât și schimbările climatice (locul 7 în 2023 vs. locul 6 în 2022) scad în clasamentul anual, la fel ca și pandemia (locul 13 în 2023 vs. locul 4 în 2022), în contextul în care vaccinurile au pus capăt întreruperilor de activitate și restricțiilor. Riscurile politice reprezintă o nouă intrare în top 10 riscuri globale pe locul 10, în timp ce deficitul de forță de muncă calificată urcă pe locul 8. Schimbările legislative rămân un risc cheie și ocupă locul 5, în timp ce incendiile/exploziile coboară două poziții, până pe locul 9.
Trei riscuri în România
În România, principalele trei riscuri sunt cele legate de criza energetică (locul 1, intrare nouă, direct pe primul loc), riscurile macroecomice, legate de inflație și mediul economic (în creștere cu 10% față de anul trecut), respectiv riscurile legate de modificări ale legislației și ale reglementărilor (în creștere cu 5% față de anul trecut). Se mai remarcă intrarea în topul primelor zece îngrijorări a riscului de fraudă și corupție (locul 9) și a riscului privind insuficiența forței de muncă calificate (locul 10).
Allianz Risk Barometer este un clasament anual al riscurilor la adresa companiilor, realizat de Allianz Global Corporate & Specialty (AGCS), parte a Grupului Allianz, împreună cu alte entități ale grupului, care sintetizează viziunea a 2.712 de experți în managementul riscului din 94 de țări și teritorii, inclusiv directori generali, manageri de risc, brokeri și experți în asigurări. Barometrul se află acum la cea de-a 12-a ediție.
„Pentru al doilea an consecutiv, Allianz Risk Barometer arată că preocupările cele mai mari ale companiilor sunt cele legate de creșterea riscurilor cibernetice și de posibile întreruperi ale activității. În același timp, companiile văd inflația, o recesiune iminentă și criza energetică drept amenințări imediate pentru afacerile lor. Companiile – în Europa și în special în SUA – sunt îngrijorate de „permacriza” actuală, respectiv de consecințele pe termen lung ale pandemiei combinate cu impactul economic și politic al războiului în desfășurare din Ucraina. Este un test de stres pentru reziliența companiilor.
Vestea bună este că, în calitate de asigurător, vedem îmbunătățiri continue în rândul multor clienți, în special în ceea ce privește îmbunătățirea lanțurilor de aprovizionare, îmbunătățirea planificării continuității afacerii și consolidarea controalelor cibernetice. Măsurile pentru consolidarea rezilienței și pentru reducea riscurilor sunt acum în centrul atenției companiilor”, a declarat Joachim Mueller, CEO al AGCS.
Pericolele și perturbări digitale
Incidentele cibernetice, cum sunt întreruperile IT, atacurile ransomware sau breșele de securitate, reprezintă cel mai important risc la nivel global pentru al doilea an consecutiv. De asemenea, incidentele cibernetice se situează ca amenințarea principală în 19 țări, printre care Canada, Franța, Japonia, India și Marea Britanie. Acestea sunt riscurile de care companiile mici (venituri anuale de 250 mil. de dolari) sunt cel mai îngrijorate.
“Pentru multe companii amenințarea din spațiul cibernetic este mai mare ca niciodată, iar solicitările privind asigurările cibernetice rămân la un nivel ridicat. Companiile mari s-au obișnuit să fie vizate, iar cele cu o securitate cibernetică adecvată sunt capabile să respingă cele mai multe atacuri mai eficient. Din ce în ce mai multe întreprinderi mici și mijlocii sunt, de asemenea, afectate. Acestea tind să-și subestimeze expunerea și trebuie să investească continuu în consolidarea cadrului lor de control cibernetic”, spune Shanil Williams, membru al Consiliului de Conducere al AGCS și Chief Underwriting Officer Corporate, responsabil pentru activitatea de subscriere pe segmentul cibernetic.
Potrivit Centrului de Competențe Cibernetice al Allianz, frecvența atacurilor ransomware rămâne ridicată în 2023, în timp ce costul mediu al unei breșe de securitate este la un nivel record, de 4,35 mil. de dolari, și se estimează să depășească 5 mil. de dolari în 2023. Conflictul din Ucraina și tensiunile geopolitice sporesc riscul unui atac cibernetic pe scară largă din partea actorilor sponsorizați de stat. În plus, există, de asemenea, o lipsă tot mai mare de profesioniști în domeniul securității cibernetice, ceea ce crește provocările privind îmbunătățirea securității.
Pentru companiile din multe țări, 2023 va fi probabil un alt an de riscuri sporite la adresa activității, deoarece multe modele de afaceri sunt vulnerabile la șocuri și schimbări bruște, care, la rândul lor, au impact asupra profiturilor și veniturilor. Clasându-se pe locul 2 la nivel global, riscul de întrerupere a activității este principala amenințare în țări precum Brazilia, Germania, Mexic, Olanda, Singapore, Singapore, Coreea de Sud, Suedia și SUA.
Cauzele care pot genera întreruperi ale activității sunt diverse. Securitatea cibernetică este cea de care companiile se tem cel mai mult (45% dintre răspunsuri); a doua cauză cea mai importantă este criza energetică (35%), urmată de catastrofele naturale (31%).
Costul ridicat al energiei a forțat unele industrii mari consumatoare de energie să utilizeze energia mai eficient, să mute producția în locații alternative sau chiar să ia în considerare închideri temporare. Deficitul rezultat amenință să provoace perturbări ale aprovizionării într-o serie de industrii critice din Europa, cum sunt industria alimentară, agricultura, industria chimică, industria farmaceutică, construcțiile și producția industrială, deși iarna mai caldă din Europa și stabilizarea prețului gazelor contribuie la ușurarea situației energetice.
Posibila recesiune globală este o altă sursă probabilă de perturbări în 2023, cu un potențial de faliment și insolvență pe segmentul furnizorilor, ceea ce reprezintă o preocupare deosebită pentru companiile cu furnizori critici unici sau limitați. Potrivit Allianz Trade, insolvențele companiilor globale vor crește semnificativ în 2023: +19%.
Economia, într-o stare dificilă
Evoluțiile macroeconomice, cum ar fi inflația sau volatilitatea piețelor economice și financiare, se situează pe locul al treilea în topul riscurilor pentru companii la nivel global în 2023, în urcare de pe locul 10 în 2022. Este prima dată când acest risc apare în top trei riscuri în ultimii zece ani.
Toate cele trei zone economice majore – Statele Unite (SUA), China și Europa – se află într-o stare cu potențial de criză. Inflația este o preocupare în mod deosebit, deoarece erodează marjele de profitabilitate ale multor companii. Ca și economia reală, piețele financiare se confruntă cu un an dificil, deoarece băncile centrale drenează excesul de lichiditate la nivel de sistem, iar volumele de tranzacționare, chiar și pe piețele istoric lichide, scad.
„Anul 2023 va fi dificil. În termeni pur economici, 2023 va fi probabil un an despre care multe gospodării și companii nu își vor dori să își mai amintească. Cu toate acestea, nu există niciun motiv de disperare”, spune Ludovic Subran, economist-șef la Allianz. „În primul rând, redresarea ratelor dobânzilor este un ajutor pentru milioane de deponenți. Perspectivele pe termen mediu sunt, de asemenea, mult mai luminoase, în ciuda – sau mai degrabă din cauza – crizei energetice. Consecințele, dincolo de recesiunea preconizată în 2023, devin deja clare: o transformare forțată a economiei în direcția decarbonizării, precum și o conștientizare sporită a riscurilor în rândul societății, care va contribui la reziliența socială și economică.”
Riscuri în creștere și riscuri în scădere
Criza energetică este riscul cu cea mai mare creștere, potrivit Allianz Risk Barometer. Acesta apare pentru prima dată pe locul 4 în analiza riscurilor globale. În cazul multor țări europene, unele industrii, cum ar fi producția chimică, cea de îngrășăminte, sticlă și aluminiu, se pot baza pe o singură sursă de energie – gazul rusesc. Prin urmare, sunt vulnerabile la întreruperea aprovizionării cu energie sau la creșterea prețurilor. Dacă astfel de industrii de bază se confruntă cu dificultăți, repercusiunile pot fi resimțite și mai mult în lanțul valoric în alte sectoare. Potrivit Allianz Trade, criza energetică va rămâne cel mai mare șoc la adresa profitabilității pentru țările europene, în special.
La nivelurile actuale, prețurile la energie ar putea șterge profiturile majorității corporațiilor non-financiare, întrucât puterea de negociere a prețurilor scade, pe fondul încetinirii cererii.
Având în vedere faptul că 2022 a fost un alt an de turbulențe, cu conflicte și tulburări civile, care au dominat știrile, riscurile politice și violența reprezintă o nouă intrare în topul riscurilor, pe locul 10. Pe lângă preocupările legate de război, companiile mai sunt îngrijorate de posibile greve, revolte și activități de agitație civilă, pe măsură ce costul vieții devine mai mare, în mai multe țări.
Deși au coborât în top de la an la an, catastrofele naturale (19%) și schimbările climatice (17%) rămân preocupări majore pentru companii. Într-un an care a inclus Uraganul Ian, una dintre cele mai puternice furtuni înregistrate în SUA, valuri de căldură, secete și furtuni în întreaga lume, respectiv peste 100 de miliarde de dolari pierderi asigurate, catastrofele naturale se situează în continuare în primele șapte
