România are, de departe, cel mai învechit fond de locuințe din Europa, aproape 3 milioane de case având nevoie de reparații urgente. Datele statistice privind fondul locativ sunt de-a dreptul îngrijorătoare, dacă ținem cont și că una din trei locuințe nu are toaletă în interior, iar în multe case locuiesc chiar și trei generații ale aceleiași familii. Cu toate astea, sistemul de economisire-creditare, prin care românii erau încurajați de prime de la stat să constituie depozite sau să ia credit pentru modernizarea locuințelor, este blocat de mai bine de doi ani. E vorba de același sistem care a ajutat, timp de zeci de ani, la modernizarea Cehiei, Ungariei sau Germaniei. Revista BankingNews a redat, în Numărul 4 apărut în luna decembrie 2017, cauzele pentru care în România nu funcționează un program care merge pe roate în restul Europei. Există însă și soluții salvatoare.
Sistemul de economisire-creditare, care a contribuit la reconstrucția Europei, este blocat de mai mulți ani în România
În ultimii doi ani, activitatea celor două bănci de economisire – creditare de la noi, BCR Banca pentru Locuințe și Raiffeisen Banca pentru Locuințe, a fost blocată. Când vorbim de economisire-creditare, denumit și sistemul Bauspar, descriem un program pus la punct de mai bine de cincizeci de ani pe cele mai vechi piețe europene și care, fie că a fost vorba de criză economică sau alte vremuri de restriște, a continuat să funcționeze, fiind principalul pilon care în Europa Centrală și de Est a stat la baza modernizării Cehiei, Slovaciei, Ungariei, Germaniei, acestea fiind doar câteva exemple.
Aflat încă în stadiu incipient în România, acest sistem a fost însă blocat, cauza fiind un raport realizat în anul 2014 de Curtea de Conturi a României, care includea concluzii extrem de dure în privința celor două bănci. Instituția atrăgea atenția asupra faptului că băncile ar fi virat „ilegal” prima de la stat clienților, creând astfel prejudicii de zeci de milioane de euro bugetului public. Consecințele pentru cele două bănci au fost dramatice. În urma apariției raportului, clienții acestora au fost privați de prima de 250 de euro de la stat, ce nu a mai fost plătită de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fonduri Europene în ultimii 2-3 ani. Mai mult, activitatea băncilor a fost aproape întreruptă: privați de banii de la stat, creditorii nu au mai încheiat contracte de economisire – creditare deoarece nu se mai puteau angaja în fața clienților că vor achita prima, de altfel garatată prin lege.
Textul de față, publicat în cadrul Numărului 4 al Revistei BankingNews (ediția lunii decembrie 2017), analizează raportul Curții de Conturi și justețea concluziilor acestuia, puse în oglindă cu reglementările locale și europene, cu care par să fie în contradicție flagrantă. De altfel, cele două bănci au obținut deja câștig de cauză împotriva Curții în instanță, Curtea de Apel București respingând rând pe rând capetele de acuzare. În ciuda argumentelor băncilor și a confirmărilor venite din partea instanței, vorbim încă de un sistem blocat și de mii de clienți ce nu și-au mai putut încasa drepturile de la stat.
Un sistem care se autofinanțează
Analizate rând pe rând, cele mai importante din argumentele Curții de Conturi vin în contradicție atât cu legislația locală, cât și cu practica europeană. Principala observație din raport era că băncile pentru locuinţe au încheiat contracte de economisire, titularii acestor obținând un câștig generos, datorită primei de la stat de maximum 250 de euro per contract. Însă, în cazul multor contracte, perioada de economisire nu a fost urmată de contractarea unui credit imobiliar. Potrivit raportului Curții de Conturi, mai puțin de 4% din depozitele încheiate la cele două bănci au fost corelate cu contractarea unui credit. În esență, instituția semnala că unii clienţi au folosit contractele doar pentru a încasa prima de la stat, fără a investi banii în domeniul locativ. Or, scopul acestui program, gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fonduri Europene, este tocmai dezvoltarea și modernizarea fondului locativ, atrăgea atenția Curtea de Conturi.
Problema argumentelor Curții de Conturi a fost că acestea contraveneau legislației locale, au remarcat băncile pentru locuințe. Astfel, legea nu obligă clienţii să ia un credit imobiliar, după perioada de economisire. Prevederile sunt susținute și de practica europeană în domeniu, în condițiile în care sistemul de economisire-creditare se bazează pe principiul autofinanțării. Dat fiind că valoarea medie și maturitatea medie a creditelor este mai mare decât cea a economiilor, este nevoie ca mai mulți clienți să economisească fără a lua credit, finanțând astfel persoanele care contractează un credit. De exemplu, în Cehia, pentru a se putea acorda un credit, este nevoie de 4-5 contracte de economisire, a precizat recent, în cadrul unei întâlniri cu presa din România, Jan Jenicek, președintele Federației Europene a Băncilor pentru Locuințe. Faptul că pentru acordarea unui credit e nevoie de până la 5 deponenți care nu iau credit conduce la concluzia că maxim 15% dintre clienții sistemului pot lua credit, și nu fiecare client cum solicită Curtea de Conturi.
Oricine poate investi în sistemul de economisire-creditare, indiferent de vârstă
În același raport, întocmit în 2014, Curtea de Conturi semnala și că au fost încheiate contracte de economisire creditare pentru minori, cele două bănci „necorelând eligibilitatea de a fi client cu dreptul legal de a primi un credit la dobânda stabilită, pentru activităţi în domeniul locativ”. Curtea critica astfel cele două bănci pentru că au acceptat clienți minori, ce puteau doar economisi, fără a avea posibilitatea de a contracta credite. Însă, una din prevederile ordonanței care reglementează activitatea băncilor pentru locuinţe este următoarea: „fiecare client, persoană fizică cu cetăţenia română şi cu domiciliul stabil în România, beneficiază de o primă de stat pentru depunerile anuale efectuate în baza unui contract de economisire-creditare încheiat cu o bancă de economisire şi creditare în domeniul locativ“. Prin urmare, legea nu impune o limită de vârstă celor care vor să încheie un contract de economisire – creditare. În plus, și practica europeană contrazice concluzia Curții de Conturi în condițiile în care o mare parte din clienții băncilor pentru locuințe din UE sunt copii.
Jiri Plisek, CEO-ul Stavebni sporitelna Ceske sporitelny, una dintre cele mai mari banci de economisire creditare din Cehia, declara recent că în această țară „din momentul în care copilul se naște și primește un Cod Numeric Personal, el poate deveni client al sistemului Bauspar”. Cu unul din 10 contracte semnate în numele titularilor minori, România se înscrie în trendul descris de băncile de economisire-creditare din țările UE, cu tradiție de zeci de ani pe acest segment și unde ponderea contractelor încheiate în numele copiilor este chiar dublă. În Austria, de exemplu, fiecare al cincilea contract de economisire creditare este semnat în favoarea unui copil, iar în Cehia fiecare al șaselea contract.
Clienții nu trebuie să justifice folosirea banilor, după un stagiu complet de economisire
Un alt aspect sesizat de Curtea de Conturi era că persoanele vârstnice care nu îndeplineau condiția pentru a lua un credit au deschis depozite doar cu scopul încasării primei de la stat. Astfel, Curtea constata „acordarea nelegală a primei de stat pentru clienți persoane fizice vârstnice (peste 65 de ani), prin încheierea de contracte de economisire-creditare cu aceștia, şi care în fapt au constituit contracte de economisire, consecința încheierii unor astfel de contracte fiind aceea de încasare a primei de stat și utilizarea soldului economisit în orice alt scop decât în domeniul locativ pentru care prima de stat a fost alocată de la bugetul de stat prin ministerul de resort”. Explicațiile de mai sus au demonstrat însă deja că deschiderea unui contract de economisire nu poate fi condiționat de vârstă. Liderii industriei de profil de la nivel european condamnă chiar o astfel de abordare.
„Această limitare a vârstei din partea Curții de Conturi nu există în nicio lege din nicio țară. Nu există așa ceva în legea care permite sistemului Bauspar să funcționeze. Putem considera prin interpretarea pe care o dă Curtea de Conturi – că romanii sub 18 ani sau cei care au peste 65 de ani nu pot încheia asemenea contracte – că se încalca principiul nediscriminarii în raport cu vârsta, principiu statutat în tratatele europene. Dacă discriminezi pe cineva din cauza vârstei, trebuie să ai motive foarte serioase să o faci și va trebui să explici acest lucru”, remarca recent Christian Konig, șeful departamentului juridic al Federației Băncilor pentru Locuințe.
În plus, nici legislația locală, nici cea a țărilor Uniunii Europene, nu obligă clienții care au economisit astfel bani, încasând și prima de la stat, să justifice folosirea fondurilor. Astfel, articolul 315 din Ordonanța 99/2006 prevede că „Pentru a beneficia în mod constant de prima de stat, contractele de economisire-creditare trebuie să aibă o durată de minimum 5 ani, fără a fi necesară justificarea utilizării în scop locativ a sumei economisite”. Reglementarea este aceeași în țările UE în care funcționează acest sistem.
„Nu ne interesează în ce scop foloseşte clientul banii la finalul perioadei de economisire. Poate să plece și în Honolulu. Sunt banii săi. În Slovacia este nevoie ca 6 clienţi să economisească pentru ca unul să poate să ia credit. Nimeni nu se îmbogățește din prima de stat“, a explicat recent David Marwan, membru în boardul Prva Stavebna Sporitelna, cea mai mare bancă pentru locuinţe din Slovacia.
Chiar fără a exista această condiționalitate din partea sistemului, clienții investesc sumele în sistemul locativ, arată statisticile. Astfel, circa 70% din cei care-şi retrag banii la finalul perioadei de economisire investesc în îmbunătăţirea spaţiului locativ, dar pur şi simplu nu agreează ideea unui credit şi de aceea preferă varianta economisirii, declara recent Jiri Plisek, CEO-ul Stavebni sporitelna Ceske sporitelny. Potrivit unui studiu realizat de băncile pentru locuinţe din România, acelaşi lucru se întâmplă şi pe plan local.
Un sistem măcinat de lipsa de încredere
În ultimii ani, ca urmare a apariției raportului Curții de Conturi, statul nu a mai virat niciun leu din prima de maximum 250 de euro, prevăzută în contractele de economisire- creditare. Amânarea plății a produs bulversare în rândul clienților, care dau vina pe băncile pentru locuințe, pentru că nu și-ar fi respectat prevederile contractuale. Liderii băncilor de profil din UE spun că în România există riscul ca acest sistem să fie măcinat de lipsa de încredere.
„Când se încheie un contract, cel mai important lucru între cele două părți este încrederea. Încrederea că fiecare parte își va respecta obligațiile sau acele promisiuni trecute în acel contract. Cel mai rău lucru care se poate întâmpla în relația dintre o bancă și un client este ca una dintre obligații să nu fie îndeplinită. Clienții trebuie să fie încredințați că vor primi acea subvenție de la stat, pentru că altfel îți pierzi clienții și distrugi sistemul”, a spus vicepreședintele executiv al Federaţiei Europene a băncilor pentru locuinţe, Uwe Korbi.
Un alt executiv al Federației Europene a Băncilor pentru Locuințe a atras atenția că sistemul Bauspar are nevoie de circa 15 ani pentru a deveni matur. Nefiind foarte dezvoltat pe piața locală, sistemul riscă să nu dea roade deoarece, chiar în perioada de formare, întâmpină piedici. „În România, sistemul este încă în faza de copilărie, nu se poate vorbi de o masă critică de clienți care să îi asigure stabilitatea. Și am impresia că există o neîncredere între sistemul bauspar și autoritățile guvernamentale. În Germania nu există asemenea bănuieli. Și noi avem Curte de Conturi, dar la noi comportamentul e diferit”.
Trebuie spus că, pe piețele unde a prins contur, sistemul Baurspar, al băncilor de economisire – creditare, a fost unul din principalii piloni ai dezvoltării imobiliare a acestor țări, fie că vorbim de Cehia, Slovacia, Ungaria sau Germania de Est. În prezent, cota de piaţă a creditelor acordate prin intermediul acestui sistem în totalul împrumuturilor date este de 19,5% în Germania, 16,2% în Croaţia, 10,5% în Slovacia, 21% în Cehia, 27,6% în Ungaria şi de numai 1,36% în România. Unul din patru cehi deține un contract de economisire creditare, iar în Germania 30% din populație are un astfel de contract, existând nu mai puțin de 30 de milioane de contracte de economisire-creditare.
Instanța a dat dreptate băncilor pentru locuințe
Atât BCR Banca pentru Locuinţe, cât și Raiffeisen Banca pentru Locuințe, au dat în judecată Curtea de Conturi pentru raportul emis în anul 2014. Ambele bănci au obținut în martie 2017 o sentinţă care anulează decizia Curții de Conturi, privind acordarea primei de stat. Curtea de Apel Bucureşti a precizat, prin sentinţa pronunţată în luna martie, că legislaţia actuală nu obligă la justificarea utilizării pentru domeniul locativ pe clienţii care au economisit minimum 5 ani, iar creditarea în sistemul colectiv al economisirii-creditării este numai o opţiune a clientului, nu o obligativitate, precum şi în legătură cu faptul că persoanele fizice minore ori cele în vârstă de peste 65 de ani sunt eligibile să primească prima de stat.
Sute de mii de clienți așteaptă deblocarea situației băncilor pentru locuințe
Într-o perioadă în care piața bancară a fost marcată de criza financiară, stocul de credite neperformante crescând puternic, din cauza deprecierii leului dar și a scăderilor de salarii, bancile pentru locuințe s-au dovedit extrem de rezistente, datorită structurii împrumuturilor oferite de creditorii locali din sistemul locativ. Atât BCR Banca pentru Locuințe, cât și Raiffeisen Banca pentru Locuințe, acordă credite în lei cu dobânzi fixe, prin urmare este eliminat din start riscul fluctuațiilor de rată, ce poate fi generat de variații ale valutelor sau ale dobânzii. Prin urmare, dacă la nivelul pieței bancare am asistat, ani la rândul, în perioada de criză, la scăderi ale soldului creditelor, împrumuturile oferite de băncile pentru locuințe au crescut puternic.
Astfel, „dacă în anul 2011 volumul total al creditelor pentru domeniul locativ era de doar 55 milioane de lei, în anul 2015 totalul creditelor acordate însuma 294 milioane de lei. Sistemul de economisire-creditare este singurul care a cunoscut o creștere constantă, an de an, chiar și după 2010, în toată perioada de criză economică”, consemna BCR Banca pentru Locuințe în luna noiembrie 2015.
Pe de altă parte, în decembrie 2015, Raiffeisen Banca pentru Locuințe avea un sold al creditelor de circa 109,8 milioane de lei, potrivit raportărilor financiare, față de 79 de milioane, în anul 2014, creșterea de la un an la altul fiind de circa 28%. La aceeași dată, banca avea un nivel al depozitelor atrase de la clienți de circa 598,8 de milioane de lei.
BCR Banca petru Locuințe deținea la finele lui 2015 un sold de credite de 184 de milioane de lei. La finele lunii octombrie a aceluiași ani, creditorul consemna un stoc al depozitelor ce depășea 2,6 miliarde de lei precum și o creștere anuală a stocului de credite cu 16%. Din 2015 până în prezent, din cauza faptului că statul nu a mai acordat primele aferente, băncile au stopat contractarea de depozite continuând să acorde însă credite. Așa se face că, în prezent, diferența dintre soldul creditelor și al depozitelor este mai mică.
În plus, explică specialiștii pieței de profil, ecartul care există între soldul creditelor și cel al depozitelor în cazul creditorilor locali este generat de stadiul de dezvoltare al sistemului. În România, băncile pentru locuințe se află încă în prima fază de formare, cea de acumulare. Fiind un sistem care se autofinanțează, acesta se bazează aproape exclusiv pe resursele atrase de la clienți, pentru a putea acorda credite. Pe alte piețe, cum este cea din Cehia, unde sistemul a fost implementat cu succes și are o vechime de peste 25 de ani, a existat o periodă de 5-6 ani în care accentul s-a pus pe acumularea de resurse, pentru a se atinge masa critică necesară acordării de credite.
Jan Jenicek, președintele Federației Băncilor pentru Locuințe, declara, în octombrie 2017 în cadrul unei întâlniri cu presa din România, că în Cehia că au existat „diverse faze ale programului, primii 5-6 ani fiind dedicați acumulării de resurse financiare de la clienți, pentru a crea baza pentru acordarea de credite. Apoi a existat boomul pieței, cu un suport consistent din partea statului, sub forma primei de stat. Per ansamblu, în cei 25 de ani, produsul a dovedit că este foarte stabil, indiferent de condițiile economice, deoarece se autofinanțează, prin depozitele clienților”.
De altfel, alături de Cehia, Germania, Ungaria sau Slovacia sunt state în care dezvoltarea sistemului pentru locuințe a fost posibilă atât datorită conștientizării beneficiilor sale la nivelul publicului, dar și datorită sprijinului oferit de stat. În România, sistarea plății primelor de stat poate determina clienții să nu mai aibă încredere în sistem și implicit poate conduce la distrugerea sistemului, spun reprezentanții băncilor pentru locuințe. Până acum, cele două bănci locale au atras în portofolii sute de mii de clienți, număr ce scade însă de la an la an. Astfel, la finele anului 2014, BCR Banca pentru Locuințe consemna 362.000 de contracte de economisire-creditare, în timp ce Raiffeisen Banca pentru Locuințe avea 217.000 de contracte. După un an, la finele lui 2015, băncile aveau, însumat, circa 700.000 de clienți. În 2016 și 2017 numărul a fost însă în scădere, din cauza apariției neîncrederii în sistem și a faptului că în ultimii ani nu s-au mai constituit depozite noi.
Ce prevede proiectul de lege ce ar putea relansa sistemul băncilor pentru locuinţe
Un proiect de lege aflat în dezbatere la comisiile parlamentare aduce elemente noi privind modul de funcţionare al băncilor pentru locuinţe şi clarifică o parte din aspectele care au făcut posibile concluziile raportului Curţii de Conturi. Reprezentanţii băncilor pentru locuinţe sunt de părere că, prin clarificări, un nou act normativ poate relansa sistemul de economisire-creditare, care este blocat de doi ani. Adoptat de Senat, proiectul de lege nr. 427/2016, pentru modificarea OUG 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, ar urma să fie dezbătut în Comisia de Buget, Finanţe şi Bănci a Camerei Deputaţilor pe data de 19 decembrie 2017, potrivit programării valabile la finele lunii noiembrie.
Pe scurt, proiectul stabileşte un nivel diferenţiat de primă pentru cei care doar economisesc în acest sistem, fără a lua şi credit şi prevede că persoanele care au încheiat un contract de economisire au dreptul, dar nu şi obligaţia, de a lua ulterior un credit. Totodată, introduce articole noi care precizează că orice persoană, indiferent de vârstă, poate fi titularul unui contract de economisire-creditare, inclusiv minorii.
Proiectul mai instituie obligaţia de a justifica folosirea primei de stat în sistem locativ, cu câteva excepţii. De asemenea, acesta stabileşte că, indiferent de numărul de contracte de economisire deţinute de o persoană la o bancă, prima de stat anuală încasată nu poate depăşi plafonul maxim stabilit. În expunerea de motive atașată proiectului, cei 20 de parlamentari care îl susțin, reprezentanți ai tuturor partidelor politice, menționează că „pentru a funcționa conform scopului pentru care a fost instituit prin lege, sistemul are nevoie de stabilitate. În acest sens, se impune actualizarea actului normativ care reglementează economisirea și creditarea în sistem locativ pentru a se oferi un plus de certitudine și a înlătura posibilitatea apariției unor interpretări echivoce. Conform unui sondaj IRSOP din noiembrie 2015, peste 68% dintre respondenți au indicat că își doresc să investească în domeniul locativ în următorii 5 ani, sistemul bauspar fiind o foarte bună variantă pentru astfel de investiții.
Orice client bauspar are dreptul, dar nu şi obligaţia de a contracta un credit
În forma adoptată de Senat, proiectul de lege introduce două noi aliniate la articolul 290 al ordonanţei, unul dintre acestea prevăzând că „clientul (care are un contract de economisire n.r.) are dreptul dar nu şi obligaţia de a contracta un credit”.
Articolul clarifică astfel un aspect care condusese la concluzii dure în raportul Curţii de Conturi, care acuza cele două bănci că ar fi plătit primele de stat unor clienţi care au avut intenţia de a încasa aceste prime fără a investi în domeniul locativ. Prin urmare, susțineau reprezentanții Curții de Conturi, vorbim despre un sistem care nu își atinge scopul pentru care a fost creat – acela de modernizare a fondului locativ.
Prima de stat redusă pentru cei care nu iau credit
De asemenea, proiectul de act normativ prevede că, prima de stat se stabileşte diferenţiat, în funcţie de opţiunea clientului cu privire la acordarea creditului de către banca de economisire creditare în domeniul locativ.
Astfel, cei care se angajează să contracteze un credit „anticipat sau intermediar”, vor beneficia de o primă de 25% din suma economistă, respectiv maximum 250 de euro. Clienţii care nu doresc să contracteze un credit vor încasa o primă mai mică cu 5 puncte procentuale, aşadar 20% din suma economisită. Prin urmare, pentru aceştia din urmă, bonusul oferit de stat va fi de maximum 200 de euro pe an.
De asemenea, la alin. (9), art. 312, proiectul prevede că „în cazul în care clientul încheie mai multe contracte de economisire-creditare cu banca de economisire şi creditare în domeniul locativ şi primele stabilite depăşesc prima maximă stabilită pentru anul de economisire, suma primelor trebuie limitată, după caz, la nivelul prevăzut la alin. (1) şi alin. (7)”, aşadar la 250 de euro sau 200 de euro, în funcţie de intenţia clientului de a contracta sau nu un credit.
Orice client, indiferent de vârstă, poate avea un contract de economisire-creditare
În una dintre concluzii, raportul Curţii de Conturi atrăgea atenţia asupra faptului că băncile ar fi acceptat drept clienţi minori sau persoane vârstinice care nu puteau contracta un credit după perioada de economisire, deoarece vârsta nu le-ar fi permis.
Proiectul de lege clarifică şi acest aspect, stabilind la art. 313, alin (1) că „sunt îndreptăţiţi să beneficieze de primă de stat clienţii persoane fizice, indiferent de vârstă şi de starea civilă”. La alin. (2) se precizează că „în cazul minorilor, contractul de economisire-creditare se încheie, în numele acestora, prin reprezentanţii lor legali”.
Primele de stat trebuie folosite în domeniul locativ
Proiectul mai stabileşte şi că „pentru a beneficia constant de prima de stat contractele de economisire-creditare trebuie să aibă o durată de minimum 5 ani”. De asemenea, pentru a beneficia de primă, trebuie ca „soldul sumei economisite să nu fi fost afectat de restituiri totale sau parţiale”.
Proiectul mai prevede şi că clienţii care încheie contracte de economisire-creditare au obligaţia să justifice cu documente utilizarea primelor de stat în scop locativ, excepţie făcând persoanele decedate şi cei care devin şomeri.
Pentru a evita virarea cu întârziere a primei de stat către clienţi, acelaşi proiect prevede că Ministerul Finanţelor trebuie să achite prima de stat băncilor într-un interval de maximum 60 de zile de la data în care solicitarea a fost transmisă de către banca de economisire-creditare.
Totodată, proiectul de lege mai prevede că acei clienţi care au încasat prima încălcând prevederile ordonanţei sunt obligaţi să o restituie Ministerului Finanţelor în maximum 90 de zile de la primirea notificării din partea băncii de economisire-creditare.
Cum funcţionează sistemul Bauspar în alte ţări
România este una dintre pieţele unde sistemul de economisire-creditare a fost implementat cel mai târziu. La noi, programul a fost introdus în anul 2004, în timp ce în Germania a demarat încă din 1885, în Austria din 1925, iar în Slovacia din 1992. Alte ţări unde funcţionează programul bauspar sunt Cehia (ţară în care sistemul a demarat în 1993), Ungaria (1997), Croația (1998), Kazahstan (2003) și China (2004). Comparând sistemul din România cu cel din alte state, se observă că principiile de funcţionare sunt aceleaşi. Cu toate astea, rezultatele au fost diferite. Astfel, în România, nivelul maxim al primei anuale per persoană este de maximum 25% din economii, neputând depăşi 250 de euro. Pe pieţele unde sistemul Bauspar există deja de zeci de ani, nivelul primei a fost consistent în anii de debut, scăzând mai apoi. În România, rolul primei consistente a fost şi de a încuraja economisirea pe o piaţă unde nivelul inflaţiei a fost ridicat, ani la rândul, şi unde salariul mediu este foarte scăzut. În 2013, salariul mediu brut era la noi de numai 507 euro, față de 969 euro în Slovacia și Cehia, 1.048 euro în Ungaria și 3.264 în Austria.
Ca și în România, şi în alte ţări ce au sisteme bauspar raportul credite-depozite nu este de unu la unu. Ca sistemul să fie stabil financiar, este nevoie de mai mulți deponenți pentru un singur credit. După cum se poate observa în exemplul Cehiei, numărul contractelor de credit este de trei ori mai mic decât numărul depozitelor. Reprezentanţii sistemului Bauspar din Cehia susţin că este nevoie de 3 depozite pentru a putea finanţa un credit de amenajare a locuinței și de circa 5 depozite pentru a finanţa un credit destinat achiziţiei unei locuinţe.
Devenind foarte popular, inclusiv datorită susţinerii oferite de stat, sistemul Bauspar are o rată de penetrare ce se apropie sau chiar depăşeşte 50% pe pieţele dezvoltate, spre deosebire de România, unde ponderea este foarte redusă, în special din cauza sincopelor din ultimii ani. Astfel, în 2015, doar 2,9% din populația României avea un contract Bauspar, față de 59% în Austria şi 36% în Cehia, după cum se va vedea în exemplele de mai jos.
Pe continent, peste 40 milioane de europeni utilizează produsul Bauspar şi beneficiază de avantajele sale. În 2015, 500.000 din totalul clienţilor erau români. Majoritatea băncilor din Europa ce funcţionează în sistem Bauspar sunt membre ale Federaţiei Europene a Băncilor pentru Locuinţe. Activele acestora însumau, în 2016, peste 265 miliarde de euro.
Unul din trei cehi e client Bauspar
La finele anului trecut, sistemul de economisire-creditare din Cehia avea în bilanţ depozite ce reprezentau, ca valoare, 18% din totalul sumelor economisite de gospodării. Totalul contractelor aflate acum în faza de economisire, în băncile pentru locuințe din Cehia, este de 3,3 milioane.
De asemenea, totalul creditelor aflate în derulare este de circa 650.000 potrivit statisticilor Asociației Băncilor pentru Economisire – Creditare din Cehia. Circa 36% din cehi au un contract de economisire – creditare, ţara având o pupulaţie de aproximativ 10 milioane de locuitori. În 2003, anul de apogeu al sistemului, prima de la stat era de maximum 166 de euro pe an. În 2004, subvenția de la stat a scăzut la 111 euro, iar în 2011, la 74 de euro, din cauza crizei.
În Slovacia, prima de stat reprezenta iniţial 40% din economii
Slovacia are 5,4 milioane de locuitori, iar sistemul de economisire-creditare are o rată de penetrare de aproximativ 20%. Cea mai mare bancă locală de economisire-creditare din Slovacia, cu cotă de piață de peste 81%, este Prva Stavebva Sporitelna, aceasta având un volum al creditelor de 2,1 miliarde de euro, soldul depozitelor fiind de 2,7 miliarde de euro.
Statul slovac a oferit inițial o primă care reprezenta 40% din suma minimă de economisit. Altfel spus, se ofereau maximum 200 de euro, când suma minimă de economisit pentru a beneficia de primă era 500 de euro. Pe măsură ce sistemul a prins contur, nivelul primei a scăzut, devenind în anul 1997 circa 30% din suma minimă de economisit, în anul 2003 – 20%, pentru ca în 2016 să ajungă la circa 5%. În prezent, prima de la stat este de 66 de euro, suma minimă ce trebuie economisită pentru a beneficia de aceasta fiind de 1.327 de euro.
Cea mai mare rată de penetrare a sistemului Bauspar este în Austria
În Austria, aproximativ 4,6 milioane de persoane sunt clienţi Bauspar, respectiv 56% din populaţia ţării. Austria avea la jumătatea lui 2017 circa 8,7 milioane de locuitori. Valoarea economiilor totale accumulate în sistemul Bauspar este de circa 20,4 miliarde de euro. Suma maximă economisită pentru care se poate beneficia de o primă de la stat este de 1.200 de euro per persoană.
Bonusul de economisire oferit de stat variază între 1,5% și 4% din depozitul anual și este scutit de impozitul pe câștigurile de capital. Procentul primei depinde de evoluția nivelului ratei dobânzii generale și este publicat anual până la data de 30 noiembrie de către Ministerul Federal al Finanțelor.
Germania are 30 de milioane de contracte de economisire – creditare
La finele anului 2015, în Germania, numărul total de contracte de economisire – creditare existente în bilanţul entităţilor private şi publice era de 29,6 milioane, aproape 40% din populaţia ţării, de 82 milioane de persoane, având un contract de acest tip.
Sistemul a demarat cu peste 130 de ani în urmă, fiind unul din principalele piloane ce au ajutat la modernizarea Germaniei de Est, după unificare. Nivelul primei oferite de stat a fost consistent la debutul programului, scăzând pe parcurs. În prezent, prima are o valoare de 45,06 de euro per persoană şi de 90,11 de euro pentru cuplurile căsătorite. Procentual prima reprezintă 8,8% din sumele direcţionate în decursul anului spre modernizarea, construcţia sau achiziţia unei locuinţe.
Plafonul maxim la care se aplică prima este de 512 de euro pentru persoane fizice şi 1.024 de euro pentru cupluri. Prima poate fi acordată persoanelor ce au vârsta de minimum 16 ani şi orfanilor. Condiţia pentru acordarea primei este ca venitul impozabil al beneficiarului să nu depăşească 25.600 de euro pe an per persoană sau 51.200 de euro pe an, per cuplu.
ANALIZĂ REALIZATĂ DE RALUCA FLORESCU
