Expansiunea economică recentă a României reflectă această realitate – un joc dinamic între impulsul consumului, politicile fiscale și constrângerile externe. Deși cererea internă continuă să fie motorul principal de creștere economică, sustenabilitatea acestui model de creștere este tot mai mult pusă sub semnul întrebării. Dezechilibrele structurale, incertitudinea politică și provocările globale aruncă o umbră asupra unei economii altfel rezistente, se arată în cea mai recentă analiză macro semnată de echipa BCR, adică Ciprian Dascalu, Florin Eugen Sinca, Vlad Nicolae Ionita și Ioana Birlan.
Economia României continuă să se extindă, alimentată de un boom al consumului susținut de creșteri salariale și stimulente fiscale din ultimul timp. Totuși, acest avânt intră în conflict tot mai mult cu dezechilibrele structurale persistente. Exporturile nete rămân un obstacol în calea creșterii, deficitul extern extinzându-se pe măsură ce importurile cresc pentru a satisface cererea internă puternică. În același timp, deficitul bugetar ridicat al guvernului limitează spațiul de manevră, exercitând o presiune suplimentară asupra unui mediu de politici deja complex.
Privind spre viitor, creșterea economică este așteptată să accelereze în 2025, dar doar dacă investițiile evoluează conform planului, susținute de fondurile europene și, mai exact, de banii din Planul de Redresare și Reziliență (PNRR). Consumul, care a fost principalul motor al expansiunii, va încetini probabil. Incertitudinea rămâne ridicată, atât din factori interni, cât și externi, inclusiv evoluțiile politice, deciziile fiscale și condițiile economice globale.
Inflația, deși în scădere față de vârfurile anterioare, rămâne ridicată, complicând eforturile băncii centrale de a echilibra sprijinul economic cu stabilitatea prețurilor. În același timp, peisajul politic rămâne extrem de incert, cu alegeri viitoare și o guvernare fragmentată care ridică semne de întrebare asupra disciplinei fiscale și implementării reformelor.
În acest context, perspectivele pe termen scurt ale României sunt marcate atât de oportunități, cât și de riscuri – unde cererea internă puternică oferă reziliență, dar vulnerabilitățile macroeconomice persistente și incertitudinea politică pot afecta încrederea investitorilor și stabilitatea pe termen lung.
Pe scurt, economia României merge înainte, dar cu câteva obstacole pe drum. Este ca și cum ai conduce o mașină veche: fiabilă, surprinzător de rapidă la drum drept, dar, când dai peste o groapă te întrebi dacă roțile vor rămâne la locul lor.
Situația economică în 2024 și perspective pentru 2025
În 2024, creșterea economică a încetinit la 0,9%, conform datelor preliminare ale Institutului Național de Statistică. Consumul a fost puternic, susținut de creșterea robustă a salariilor reale, dar datele PIB arată că, din cauza problemelor structurale, cea mai mare parte a acestui boom al consumului s-a manifestat prin importuri de bunuri și servicii. După un 2023 puternic, investițiile au încheiat anul 2024 cu o contribuție ușor negativă.
Privind spre viitor, incertitudinea rămâne ridicată. Consolidarea fiscală anunțată va afecta probabil consumul, care se estimează că va încetini semnificativ în 2025. Investițiile vor fi un factor cheie pentru creșterea economică din acest an, iar absorbția fondurilor UE va trebui urmărită îndeaproape. Efectul negativ puternic al exporturilor nete ar trebui să fie mai puțin sever anul acesta, fie datorită unei cereri externe îmbunătățite, fie pe fondul efectelor de bază și al unei cereri interne mai slabe.
Ne menținem prognoza de creștere a PIB de 2,0% în 2025, dar riscurile sunt mai degrabă orientate în jos. Efectele de bază și inerția de la finalul anului 2024 ajută anul acesta. Într-un scenariu de creștere economică zero în fiecare trimestru, PIB-ul României în 2025 ar fi de aproximativ 0,5-0,6%. Pentru 2026, așteptările sunt ceva mai optimiste, mai ales dacă mediul extern devine favorabil, iar absorbția finală a fondurilor PNRR va stimula potențialul de creștere.
Evoluția inflației și politica monetară
Procesul lent de dezinflație a continuat pe tot parcursul anului 2024, fiind influențat de scăderea inflației la alimente (în special a componentelor de bază) și de reducerea prețurilor la energie. Totuși, un an agricol slab a dus la creșterea prețurilor la alimente spre finalul anului, declanșând o inversare a trendului. Creșterea puternică a salariilor a menținut, de asemenea, inflația ridicată în sectorul serviciilor și al bunurilor nealimentare.
Prognozăm o inflație generală de 3,7% la finalul anului 2025, în scădere față de 5,1% la sfârșitul lui 2024, dar anticipăm revenirea în intervalul țintit abia în 2026. Inflația de bază este estimată să rămână peste inflația generală pe parcursul anului, terminând la 4,0%. Politica fiscală rămâne principalul factor de incertitudine pentru evoluția inflației.
Banca Națională a României (BNR) a redus rata dobânzii de două ori în vara anului trecut (câte 25 de puncte de bază), dar a menținut-o ulterior neschimbată în 2024, pe fondul riscurilor inflaționiste și al incertitudinilor politice. Rata cheie este în prezent la 6,50%, iar următoarea reducere de 25pb este așteptată în august. Estimăm că rata cheie va ajunge la 5,75% până la sfârșitul anului 2025.
Prognoza BCR mai arată că dobânda cheie ar putea ajunge la 4,50% în 2026.
Piața valutară și datoria publică
Guvernatorul BNR a menționat în noiembrie că, pe baza indicatorilor reali ai cursului de schimb efectiv, leul este supraevaluat cu până la 5%. În opinia economiștilor BCR, modelele indică o supraevaluare de 7-8% a EUR/RON. „Ne așteptăm ca deprecierea leului să fie una treptată, chiar și după ce condițiile macroeconomice și politice devin mai favorabile”.
România a încheiat 2024 cu un deficit bugetar de 8,7% din PIB și va avea unul dintre cele mai mari deficite din UE. Ținta inițială pentru 2025 este de 7,0% din PIB, ceea ce implică o consolidare fiscală de aproximativ 1,7pp. Având în vedere structura bugetului și recalcularea pensiilor, atingerea acestei ținte pare ambițioasă. Probabil vor fi necesare măsuri suplimentare de ajustare fiscală de 0,8pp.
Concluzia economiștilor BCR
Economia României intră în 2025 cu un mix de provocări și oportunități. Creșterea poate accelera, dar depinde în mare măsură de absorbția fondurilor UE, de stabilitatea fiscală și de mediul extern. Incertitudinea politică rămâne un risc major, dar structura actuală a guvernării sugerează că schimbările majore vor fi limitate pe termen scurt, mai notează economiștii.
