EXCLUSIV. 6 dintre cele mai mari bănci din România au virat la bugetul de stat aproape 7 miliarde de lei taxe și impozite în 2024. Și atunci, de ce sunt demonizate băncile pentru că sunt profitabile, când aceste câștiguri nu constituie doar prosperitate pentru acționari, ci înseamnă de fapt și bunăstare pentru stat, companii, cetățeni și economie în ansamblu?

Recunosc, mă număr printre cei care nu sunt foarte confortabili cu percepția cel puțin negativă la adresa băncilor din mentalul colectiv din România, alimentată de-a lungul timpului, mai mult sau mai puțin meritat, conjunctural sau metodic, voalat sau direct, subtil sau apăsat. Nu mai este un secret faptul că mulți oameni din societatea românească privesc băncile cu ochi critici, oscilând între diverse combinații de caracteristici, în care ”rău” pare a fi elementul central, de la ”rău necesar” la ”rău suprem”.

În ansamblu, aceste percepții negative față de bănci sunt legate de mai mulți factori, de la experiențele individuale nefericite până la contextul economic general, de la înțelegerea deficitară a rolului pe care o bancă îl are în economie și societate până la stigmatizarea populistă a băncilor cu scop electoral ș.a.m.d. Înainte însă de a ne angaja în orice fel de perorare disprețuitoare, trebuie să conștientizăm că băncile joacă un rol esențial în economia și societatea unei țări.

Fără îndoială, băncile sunt fundamentale pentru funcționarea unei economii moderne, contribuind la stabilitate economică, dezvoltare, acces la capital și incluziune financiară. Ele sunt interconectate cu toate sectoarele economiei și sprijină atât indivizii, cât și afacerile în îndeplinirea obiectivelor financiare, ceea ce conduce mai departe automat către încasări mai mari la bugetul statului. Dincolo de acest rol esențial pentru bunăstarea economiei și societății care produce indirect bani pentru bugetul statului de la cetățenii și companiile finanțate, nu trebuie să pierdem din vedere că băncile fac parte din categoria marilor contribuabili, plătind anual impozite și taxe într-un volum considerabil pentru activitatea prestată, pentru contribuțiile sociale ale angajaților și pentru profiturile raportate, fără de care Statul Român ar fi mai sărac.

Rezumând, industria bancară din România este un contribuabil semnificativ pentru bugetul statului, nu doar prin impozitele directe pe profit, venituri și contribuții sociale (mai nou și prin taxa de 2% pe cifra de afaceri!), ci și prin impactul său indirect asupra economiei în ansamblu.

Prin facilitarea activităților economice, creșterea locurilor de muncă și susținerea stabilității financiare, băncile ajută la generarea veniturilor pentru stat și la menținerea unui mediu economic sănătos.

În aceste condiții, privind tabloul în ansamblu, putem înțelege de ce demonizarea băncilor și a profiturilor pe care acestea le raportează este mai mult decât periculoasă și, în esență, dăunătoare, mai ales că pilonul principal pe care se bazează activitatea bancară este încrederea!

Dacă 6 dintre cele mai mari bănci, care dețin o cotă de piață totală de puțin peste 70%, au plătit impozite și taxe de aproape 7 miliarde de lei, este previzibil ca industria bancară să fi băgat în buzunarele statului în 2024 circa 10 miliarde de lei

Publicația BankingNews a solicitat mai multor instituții de credit detalii despre sumele pe care le-au virat în 2024 în conturile bugetului de stat ca taxe și impozite, reușind să obțină, în exclusivitate, aceste date oficiale de la Banca Transilvania, BCR, BRD – Groupe Société Générale, Raiffeisen Bank, ING Bank și UniCredit Bank.

Băncile amintite, care au împreună o cotă de piață după active de puțin peste 70%, au plătit la stat anul trecut 6,75 miliarde de lei. În cadrul celor 6 instituții de credit lucrează peste 33.500 de bancheri din cei 51.172 de angajați ai industriei bancare locale, ceea ce înseamnă că Banca Transilvania, BCR, BRD, Raiffeisen Bank, ING Bank și UniCredit Bank acoperă circa 70% din piața forței de muncă din domeniul de profil.

Banca Transilvania este principalul finanțator al economiei, al populației și al statului, inclusiv prin plata impozitelor totale și a contribuțiilor sociale de peste 1,7 miliarde lei. Taxele și impozitele plătite de Grupul Banca Transilvania în România se ridică la aproximativ 1% din totalul veniturilor fiscale încasate de stat. Impozitul pe profit plătit către bugetul de stat de bancă și de subsidiarele din România ale Grupului BT a fost în 2024 de aproape 2% din totalul impozitului pe profit încasat la bugetul de stat de la firmele din țara noastră. Banca Transilvania are un efectiv de circa 10.500 de angajați.

La rândul ei, BCR a contribuit la bugetul statului cu peste 1,2 miliarde de lei în 2024, fiind unul dintre cei mai mari susținători ai economiei. Suma impozitului pe profit (520 de milioane de lei) și a taxei suplimentare pe cifra de afaceri a băncilor (183 de milioane de lei), aferente anului financiar 2024, se ridică la peste 703 milioane de lei, la care se adaugă contribuții de asigurări sociale (CAS, CASS și alte beneficii sociale) în valoare de peste 360 milioane de lei pentru cei 5.220 de angajați, împreună cu alte categorii de taxe și contribuții.

De asemenea, BRD Groupe Société Générale, care operează o rețea de 388 de unități și are circa 5.900 de angajați, a plătit la bugetul de stat impozit pe profit, taxă pe cifra de afaceri, TVA, taxe salariale, impozit cu reținere la sursa (dobânzi, dividende, gains on capital markets, etc.), taxe locale în sumă totală de aproximativ 1,1 miliarde de lei. Pe de altă parte, Raiffeisen Bank, cu circa 4.900 de salariați, a virat în buzunarele statului 1,12 miliarde de lei pentru toate taxele și impozitele, inclusiv taxele salariale.

Totalul de taxe și impozite plătit de ING Bank România în 2024 este 931,4 de milioane de lei, banca cu acționariat olandez având 3.800 de angajați. În cazul UniCredit Bank, care are circa 3.200 de angajați, cifra totală de impozite și taxe platită la bugetul de stat în 2024 este de peste 700 milioane de lei.

Ce poate face Statul Român cu cele circa 2 miliarde de euro (10 miliarde de lei) virate de bănci ca taxe și impozite: peste 100 de kilometri de autostradă sau 6 spitale regionale

Pentru a realiza cu adevărat dimensiunea și importanța taxelor și impozitelor pe care băncile le-au plătit la bugetul de stat în 2024, m-am gândit că ar fi util să vedem ce s-ar putea realiza cu acești bani, respectiv 10 miliarde de lei sau 2 miliarde de euro, mai ales în domeniul infrastructurii unde România nu stă atât de bine.

Spre exemplu, în momentul față sunt în derulare lucrările de construcție la autostrada A7 Ploiești – Pașcani, care măsoară 320 de kilometri și care presupune un cost total de aproximativ 6 miliarde de euro. În consecință, putem deduce că suma de 2 miliarde de euro virată de bănci la bugetul de stat poate acoperi construcția a peste 100 de kilometri de autostradă.

Un alt exemplu ar fi spitalele regionale. La începutul lunii februarie a.c., Ministerul Sănătății a obținut autorizația de construire nr. 68 din 31.01.2025 pentru realizarea Spitalul Regional de Urgență (SRU) din Craiova. Valoarea lucrărilor se ridică la peste 1,6 miliarde de lei. Raportându-ne la acest cost, putem anticipa că suma de 10 miliarde de lei pe care a plătit-o industria bancară în 2024 poate susține lejer construcția a 6 spitale regionale.

Impactul indirect al băncilor în consolidarea economiei și în creșterea veniturilor pentru stat este generat de sumele colosale cu care acestea au finanțat companiile și populația

Potrivit Asociației Române a Băncilor, în primele opt luni ale anului 2024, populația și companiile au accesat credite noi în valoare de 114 miliarde de lei, în creștere cu 28% comparativ cu perioada similară a anului anterior. Această creștere a creditelor noi a fost în general accesată de populație cu o pondere de 56,4%, în timp ce companiile au contractat finanțări de aproximativ 50 miliarde de lei.

Nu am reușit să identific datele oficiale care să cuprindă tot anul 2024, însă pot să amintesc câteva dintre cifrele date publicității de bănci individual în cadrul comunicatelor de presă privind rezultatele financiare de anul trecut. Astfel, Banca Transilvania a finanțat companii cu 26,6 miliarde lei și persoane fizice cu 8,8 miliarde lei. Sumele noi acordate clienților Micro și IMM au fost cu 2 miliarde lei mai mari comparativ cu 2023. Cea mai mare bancă din România a fost partener în programele garantate de stat IMM Invest Plus și Creditul Fermierului, cu finanțări de peste 3,5 miliarde lei. Instituția de credit cu sediul central în Cluj-Napoca a acordat în 2024 peste 300.000 de împrumuturi, dintre care 135.000 au fost credite de consum. Totodată, peste 15.000 de persoane şi-au cumpărat locuinţe cu ajutorul BT, suma acordată fiind de aproximativ 4,5 miliarde lei.

Un alt exemplu este BCR, care a finanțat în 2024 mai mult de 6.500 de companii, care creează aproximativ 280.000 de locuri de muncă. Creditele noi acordate de BCR populației și microîntreprinderilor au fost în valoare de 15,6 miliarde de lei. De asemenea, BCR a aprobat anul trecut credite noi corporate în valoare de 13,9 miliarde de lei, dintre care aproximativ 28% au fost destinate investițiilor.

Și BRD – Groupe Société Générale a înregistat în 2024 o activitate de finanțare semnificativă la nivelul companiilor (+29% în dinamică anuală), susținută atât de performanța IMM-urilor (+26,4%) cât și de cea a companiilor mari (+31,1%). Pe de altă parte, producția de credite acordate de BRD persoanelor fizice a atins un nivel record, aproximativ 12 miliarde lei, adică +54% an/an. Producția de credite de consum a totalizat 7,3 miliarde lei, în creștere cu +49% în dinamică anuală, în timp ce finanțarea proiectelor de achiziție de locuințe pentru clienți a crescut cu +63% în dinamică anuală, până la 4,4 miliarde lei. Un motor principal pentru finanțarea IMM-urilor a fost programul guvernamental IMM Plus, BRD acordând, pe parcursul anului 2024, peste 2.200 de credite în valoare totală de 3,56 miliarde lei.

Se poate observa că numai cifrele prezentate de cele 3 bănci – Banca Transilvania, BCR și BRD – depășesc lejer suma de 80 miliarde de lei, bani creditați pentru investițiile companiilor și populației, care au produs mai departe taxe și impozite pentru bugetul de stat. Vorbim aici de achiziții de locuințe, bunuri de folosință îndelungată, utilaje, autoturisme ș.a.m.d, toate finanțate de bănci, care aduc în buzunarele statului bani sub formă de TVA, impozit pe profit, diverse taxe și asigurări sociale.