Creșterea accentuată a prețurilor, războiul de lângă România, majorarea dobânzilor, reprezintă motive de îngrijorare pentru consumatorii români de servicii și produse financiare. Reprezentanții sistemului bancar transmit consumatorilor, prin intermediul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), că se încearcă găsirea de soluții pentru problemele întâmpinate în relație cu băncile și că sistemul bancar este pregătit pentru posibile situații neprevăzute. Oamenii sunt sfătuiți să anunțe banca din timp atunci când întâmpină dificultăți.
Podcasturile CSALB de educație financiară
Consumatori, reprezentanți ai Asociației Române a Băncilor, președinți sau vicepreședinți ai băncilor comerciale participă alături de conciliatorii CSALB la o serie de întâlniri care au ca obiectiv educația financiară a consumatorilor și recomandarea concilierii în relație cu banca, pentru rezolvarea problemelor financiare. O secțiune a site-ului CSALB este dedicată educației financiare, iar mesajele campaniei de informare pe care CSALB o lansează sunt legate de rapiditatea, gratuitatea și eficiența concilierii în rezolvarea problemelor apărute în derularea contractelor.
Ce spun băncile despre situația de incertitudine din prezent?
Bogdan Neacșu, Președintele Asociației Române a Băncilor: Vorbesc în numele tuturor băncilor și vă asigurăm că avem toate serviciile pregătite, iar în acest moment nu ne-am modificat apetitul pentru risc. Într-adevăr, suntem precauți pe partea de finanțare, dar ne-am luat toate măsurile necesare pentru a face față acestei perioade. Vedem foarte bine că am făcut față și retragerilor de cash, deși s-a văzut ulterior că panica aceasta nu este justificată. Păstrarea banilor în conturi curente în bănci este cea mai sigură alegere. Vechea poveste cu banii la saltea nu a făcut decât să atragă din ce în ce mai multe probleme. Consumatorii trebuie să știe că este mult mai multă nesiguranță să ai la tine sume mari de bani decât să păstrezi banii în bancă, mai ales când există legi speciale care garantează depozitele. Și în perioada pandemiei, și acum, sistemul bancar din România demonstrează că este mereu “upper running”. Mereu disponibil să se adapteze și să facă față unor situații total neprevăzute care vin fără un manual precis.
Omer Tetik, CEO Banca Transilvania: Estimăm că va fi o creștere a numărului de clienți cu dificultăți de plată, temporar cel puțin, în perioada următoare. Dar, pe de altă parte, în ultimii ani am văzut și o creștere destul de rapidă a veniturilor în România. Așa că, o parte din impact va fi probabil absorbit de această creștere a veniturilor. Am văzut că în România – și mă bucur să văd asta – economisirile au crescut. Clienții noștri persoane fizice și juridice au creat un buffer, o rezervă pentru perioada aceasta. Dacă dobânzile vor rămâne sus și o să vedem o schimbare semnificativă a politicii monetare cu o creștere a dobânzilor în continuare, vom veni cu propuneri proactive ca să depășim împreună cu clienții perioada dificilă.
Flavia Popa, secretar general BRD: Oamenii s-au speriat în perioada aceasta și au început să scoată banii de la bancă. Dar au văzut că sunt bani și nu era niciun fel de risc. Și atunci lucrurile s-au oprit. Doar panica noastră, uneori, poate să conducă la dezastrul de care ne temem. Sistemul bancar românesc este foarte solid. Are o lichiditate excelentă. Chiar are toate resursele să facă față unor scenarii negândite. Rolul nostru în bancă este să ne asigurăm că atunci când celălalt ne dă încrederea, trebuie să i-o întoarcem neclintită. Dacă ați ști câte stress-teste facem, ce scenarii de criză … Ducem lucrurile în extrem, iar acolo încă avem un buffer ca să ne putem mișca. Până la urmă bancherii cu ce se ocupă? Să analizeze riscurile cât se poate de bine și să găsească soluții.
Irina Rîmaru, consumator CSALB: Sunt foarte mulți consumatori, ca și noi, care suntem de bună credință și de aceea, băncile ar trebui să fie mai maleabile, să vină în ajutor. Ne dorim să avem o relație bună cu banca și pe viitor, dar dacă apropiații sau membri ai familiei văd că banca ne pune bețe în roate, cum se spune, apropiații noștri nu vor mai apela niciodată la acea bancă. De aceea, recomand oamenilor să fie foarte atenți când aleg banca cu care vor colabora. Să îi analizeze istoricul în ceea ce privește ajutorul pe care l-a dat consumatorilor care au întâmpinat dificultăți.
Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: Mesajele transmise de reprezentanții băncilor comerciale sunt cel mai important argument pentru încrederea de care are nevoie sistemul financiar-bancar într-o perioadă dificilă, așa cum este aceasta. Faptul că aceste mesaje sunt transmise în cadrul unor dezbateri organizate de CSALB arată faptul că băncile din sistemul financiar românesc au înțeles utilitatea concilierii, dar și necesitatea răspunsului imediat la problemele semnalate de propriii clienți.
Recomandările conciliatorilor pentru relația consumator-bancă în această perioadă
Mihai Tănăsescu, conciliator CSALB: Trebuie să ne obișnuim cu ideea că relația cu banca face parte din viața noastră. Se poate să fi fost nechibzuit, se poate să ai la un moment dat dificultăți la serviciu, sunt multe cazuri. Sau decedează unul dintre soți, rămâne celălalt singur cu copilul… sunt lucruri omenești. Când vom înțelege că tot ce e omenesc e natural și poate fi folosit ca să supraviețuiești până la urmă, și nu trebuie să îți fie rușine de asta, cred că deschiderea către CSALB va fi și mai mare. Atât din partea consumatorilor, cât și a băncilor.
Nela Petrișor, conciliator CSALB: Pentru consumator, cu siguranță atunci când și-a cumpărat o casă sau un bun, și l-a dorit. De multe ori, dintr-o bucurie un bun se transformă într-o povară. De aceea vin oamenii la CSALB, pentru că nu mai pot duce povara unei bucurii. Pentru a readuce lucrurile acolo unde și le-au dorit, pentru că și banca vrea să aibă clienți mulțumiți, trebuie să îi ajutăm să înțeleagă și să meargă mai departe, prin concesii reciproce.
Camelia Popa, conciliator CSALB: Îi sfătuiesc pe consumatori să își urmărească propriul interes, nu să se uite la alte cazuri sau să compare concilierea cu instanța. Să vadă dacă soluția pe care o primesc este bună pentru ei. Nu doar acum, ci și peste 6 luni sau un an. Am observat o evoluție a acestor soluții propuse de bănci în negociere. Sunt diversificate, aplicate la situația concretă a consumatorului. Pentru orice negociere contează în ce stadiu se află contractul, câte restanțe sunt, ce a plătit, ce nu a plătit consumatorul? Toate aceste aspecte sunt luate în analiză și pe baza acestora se construiește soluția de la finalul concilierii.
2022: Soluționările amiabile, creștere de peste 200%
În primele trei luni din 2022, 133 consumatori au parcurs întregul proces de conciliere (depunere cerere, negociere, hotărâre finală acceptată de ambele părți) și 112 au ajuns la o înțelegere amiabilă direct cu băncile/IFN-urile, după ce au apelat la CSALB.
Față de aceeași perioadă a anului trecut, se observă o creștere a numărului de cazuri soluționate prin hotărâri (negocieri intermediate de conciliatorii Centrului și finalizate cu succes): astfel, de la 82 de hotărâri existente la finalul T1 2021, s-a ajuns la 133 hotărâri în primele trei luni ale anului 2022 (creștere cu 62%). În același timp, T1 2022 este al doilea trimestru din punct de vedere al numărului de dosare formate (n.n. cereri acceptate de bănci spre negociere), din întreaga perioadă de activitate a Centrului.
Totodată, în primele trei luni ale anului, 112 cereri au fost soluționate amiabil de către comercianți, după sesizarea CSALB (comercianții au negociat direct cu consumatorii): 24 cereri soluționate amiabil în relația cu băncile și 88 cereri soluționate amiabil de către IFN-uri. Numărul de soluționări amiabile a crescut în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut cu peste 200%.
