Banca Centrală Europeană a redus dobânzile pentru a șasea oară (din iunie 2024) și a indicat că faza de reduceri ar putea fi pe cale să se încheie, pe măsură ce inflația stagneaza și economia digeră schimbările seismice din sfera geopolitică, transmite Bloomberg.
Rata de depozit a fost redusă cu un sfert de punct, ajungând la 2,5%, conform previziunilor tuturor analiștilor.
Așadar, începând cu data de 12 martie, rata dobânzii la facilitatea de depozit va fi redusă la 2,50%, rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare și rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală vor fi diminuate la 2,65% și, respectiv, 2,90%, a decis joi Consiliul guvernatorilor BCE.
„Reducerile dobânzilor fac ca noile împrumuturi să fie mai ieftine pentru firme și gospodării, iar creșterea creditării este în creștere”, se arată într-un comunicat de presă. „În același timp, o rezistență la relaxarea condițiilor de finanțare provine de la majorările anterioare ale dobânzilor, care continuă să se transmită asupra stocului de credit, iar creditarea rămâne, în ansamblu, redusă.”
Modificarea limbajului ne poate indica că factorii de decizie se gândesc la o pauză a reducerilor de dobânzi luna viitoare.
Conform Consiliului Guvernatorilor BCE, efectul restrictiv al politicii monetare asupra economiei s-a atenuat semnificativ, ceea ce indică faptul că, pentru moment, ratele dobânzilor nu vor mai fi reduse la viitoarea ședință a BCE din aprilie. Cei mai mulți analiști consideră că următoarea reducere a ratelor BCE va fi în iunie, dar datele actuale sunt incerte.
Euro a continuat să înregistreze creșteri, atingând maximul zilei, în timp ce obligațiunile au scăzut în urma comunicatului BCE. Randamentul obligațiunilor germane pe 10 ani a crescut cu cinci puncte de bază, ajungând la 2,84%, în timp ce comercianții și-au redus pariurile privind alte relaxări, prognozând o creștere de doar 43 de puncte de bază până la sfârșitul anului.
„Procesul de dezinflație este pe drumul cel bun”, a reiterat BCE, deși a eliminat formularea conform căreia va atinge ținta inflațională „pe parcursul acestui an”. În schimb, s-a afirmat simplu că datele privind prețurile de bază sugerează că acest obiectiv se va realiza „pe o bază susținută”.
Proiecțiile trimestriale actualizate au confirmat în mare parte perspectiva BCE privind prețurile, reducând însă estimările pentru creștere în acest an și anul viitor. Totuși, acestea nu reflectă consecințele retragerii abrupte a președintelui Donald Trump din sprijinul militar pentru Ucraina și Europa.
Acest șoc, de unul singur, pare pregătit să declanșeze sute de miliarde de euro în noi cheltuieli de apărare din partea guvernelor europene, având implicații asupra inflației, expansiunii economice și datoriei. Liderii vor lucra la detalii într-un summit de joi.
Lucrurile au început să arate mai bine pentru BCE în domeniul inflației. Cifra din februarie a scăzut la 2,3% și, cel mai important, un indicator atent monitorizat al creșterii prețurilor la servicii a înregistrat prima sa scădere majoră de la 4% din aprilie 2024.
Dar, BCE a înrăutățit previziunile privind creșterea economiei zonei euro în 2025 la 0,9%, ușor peste avansul de 0,7% înregistrat anul trecut. PIB-ul zone euro ar urma să crească cu 1,2% în 2026 și cu 1,3% în 2027. Rata inflației ar urma să se situeze la 2,3% anul acesta, după ce în urmă cu trei luni BCE previziona un nivel de 2,1%.
Totuși, incertitudinea a crescut în ultima perioadă, datorită poziției lui Trump privind Ucraina, care lasă Europa în postura de conducere în ceea ce privește apărarea atât a Ucrainei, cât și a propriei regiuni.
Uniunea Europeană caută acum să mobilizeze aproximativ 800 de miliarde de euro pentru cheltuieli militare, iar cancelar al Germaniei în așteptare, Friedrich Merz, și-a asumat angajamentul de a face „orice este necesar” pentru a-și apăra națiunea.
O asemenea cheltuială masivă ar putea stimula creșterea în zona euro, dacă capacitățile de producție militară pot fi extinse pentru a satisface noile nevoi de cheltuieli. Totuși, nu toate cele 20 de state membre ale blocului dispun de aceeași marjă fiscală ca Germania, ceea ce înseamnă că cheltuieli suplimentare ar putea pune presiune pe bugete deja tensionate și ar putea provoca o reacție negativă în rândul investitorilor de obligațiuni, se mai arată în analiza Bloomberg.
