Liderul sindical Paraschiv Constantin a explicat pentru BankingNews că peste 35.000 de angajați din bănci vor pierde drepturi esențiale, de la salariul minim sectorial și compensatorii de până la 6 salarii, până la reguli privind programul de lucru, după retragerea BRD, ING și Raiffeisen Bank din Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), dacă acordul colectiv nu va fi reînnoit până în luna mai 2026.
Pentru prima dată de la izbucnirea acestui conflict, sindicatele din sectorul bancar vin cu detalii clare despre impactul real asupra angajaților.
Paraschiv (FSAB): „35.000 de angajați pierd beneficii esențiale”
„În sector sunt peste 45.000 de salariați care beneficiază de contractul colectiv de muncă sectorial, până în luna mai 2026, când va expira. El a fost valabil doi ani, din anul 2024”, a declarat pentru BankingNews.ro Paraschiv Constantin, președintele Federației Sindicatelor din Asigurări și Bănci (FSAB).
Potrivit acestuia, „peste 35.000 de angajați vor pierde o serie de beneficii esențiale dacă acordul nu va fi reînnoit”.
Ce beneficii pierd angajații din bănci după ieșirea din CPBR
-Salariul minim la nivel de sector, cu 11% peste salariul minim pe economie, ceea ce obliga băncile să pornească negocierile de la un nivel superior;
-Programul de lucru reglementat, cu pauză de masă și închiderea unității în timpul acesteia;
-Salariile compensatorii, între 2 și 6 salarii, în funcție de vechime.
De ce a fost blocată negocierea colectivă în sectorul bancar
Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) este organizația care negociază contractul colectiv la nivel de sector. Pentru ca acordul să fie valabil, legea cere o reprezentativitate de minimum 35% din angajații din industrie. După retragerea BRD, ING și Raiffeisen, acest prag nu mai este atins, iar negocierea colectivă este blocată. Contractul avea aplicare „erga omnes”, adică se aplica tuturor angajaților din bănci, nu doar celor din instituțiile semnatare.
Contractul colectiv de muncă se va aplica doar pentru angajații BCR și UNICREDIT
„Din păcate, începând cu luna mai 2026, Contractul colectiv de muncă se va aplica numai la nivelul grupului de unitate, respectiv BCR și UniCredit”, a explicat liderul sindical.
Conflictul din bankingul românesc ajunge la nivel european
Situația a escaladat rapid iar problemele au ajuns pe agenda sindicatelor europene, culminând cu o întâlnirea la București cu reprezentanții UNI Europa și UNI Finance International.
„Prin intâlnirea de la București cu UNI Europa reprezentata de domnul Oliver Roethig Secretar Genetal si UNI Finance International, reprezentata de domnul Angelo di Cristo, Head of Ofice , a avut ca scop tragerea unui semnal de alarmă asupra modului in care cele trei bănci, respectiv, BRD Groupe Société Générale, ING Bank și Raiffeisen Bank, au înțeles să se retragă din patronat și să ignore dialogul social din sectorul bancar”, ne- a explicat Paraschiv.
Liderul sindical spune că „cu această ocazie am stabilit să facem o serie de demersuri, la Comisia Europeană, la factorii politici interni si la factorii de decizie care reprezintă băncile sus amintite la nivel internațional. O dovadă fiind ca la întâlnirea de la București a participat si domnul Subsecretar de Stat, Francisc-Oscar GAL”.
Campanie de conștientizare în rândul angajaților
În paralel, sindicatele anunță și o campanie de informare a angajaților.
„Ne vom implica într-o campanie de conștientizare a salariaților în legătură cu drepturile pe care le vor pierde ca urmare a lipsei unui Contract colectiv de muncă sectorial.”
Băncile nu dau semne că revin la masa negocierilor
În ciuda presiunii în creștere, semnalele din partea băncilor lipsesc, recunoaște liderul de sindicat.
„Deocamdată nu avem niciun semnal din partea băncilor că ar reveni”, spune Paraschiv pentru BankingNews.ro.
Singura deschidere rămâne la nivelul instituțiilor care au rămas în CPBR:
„Ne bucurăm în continuare de deschiderea la dialog a celor două bănci care au mai rămas în Consiliul Patronatelor Bancare.”
România, de la model european la risc de recul
Unul dintre cele mai sensibile puncte ridicate de sindicate este faptul că România riscă să piardă un statut unic în regiune.
„Liderii europeni sunt foarte îngrijorați, pentru că România era singura țară din Europa Centrală și de Est care avea un contract colectiv de muncă la nivel sectorial, cu aplicare erga omnes”, explică liderul FSAB pentru BankingNews.
Mai mult, sectorul bancar era considerat un exemplu de bune practici, precizează liderul de sindicat.„Era singurul sector care a aplicat măsuri de aliniere la Directiva Europeană privind salariile minime adecvate.”
Sprijin european pentru FSAB
„Ne-au asigurat că vor fi alături de noi în toate demersurile, inclusiv prin facilitarea unor întâlniri cu reprezentanți ai Comisiei Europene și Parlamentului European, dar și prin dialog cu federațiile patronale europene și băncile-mamă.”
Context: cum a evoluat conflictul
Criza a izbucnit atunci când BRD, ING și Raiffeisen Bank s-au retras din CPBR. Pe 9 martie, sindicatele UNI Europa și afiliații din România au calificat retragerea BRD, ING și Raiffeisen din CPBR drept „un atac grav și inacceptabil” asupra negocierii colective.
Două zile mai târziu, Confederația Europeană a Sindicatelor (ETUC) a preluat tema și a cerut intervenția Comisiei Europene și a Guvernului României, avertizând că negocierea colectivă este blocată, iar aproximativ 30.000 de angajați riscă să rămână fără protecție din mai 2026.
Pe 17 martie, conflictul a ajuns la București, într-o întâlnire la nivel înalt cu autorități, sindicate și reprezentanți europeni, marcând trecerea de la un conflict sectorial la unul cu implicații europene.
Subiectul rămâne deschis.
BankingNews va urmări îndeaproape evoluțiile și va reveni cu informații, reacții și detalii pe măsură ce apar noi decizii.
