O întâlnire la nivel înalt, desfășurată la București pe 17 martie, readuce în prim-plan una dintre cele mai tensionate situații din sectorul bancar: riscul ca aproximativ 30.000 de angajați, adică 60% din forța de muncă, să rămână fără protecția unui contract colectiv de muncă începând cu luna mai 2026.
30.000 de angajați ai BRD, ING și Raiffeisen Bank riscă să piardă beneficiile contractului de muncă
Tema a ajuns pe masa tuturor actorilor relevanți – Ministerul Muncii, angajatori, sindicate și reprezentanți europeni – după retragerea BRD, ING și Raiffeisen din Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), decizie care a blocat, practic, negocierea colectivă la nivel de sector.
Pe 17 martie a avut loc o întâlnire la nivel înalt cu principalii actori din industria bancară din România și UE
După o săptămână de tensiuni în creștere, secretarul regional al UNI Europa a călătorit la București pentru a se întâlni cu Ministerul Muncii, angajatori și sindicate, după ce Raiffeisen Bank, Société Générale (BRD) și ING au părăsit federația patronală, punând capăt acordului sectorial care acoperea toți angajații din industria bancară din România.
Oliver Roethig, Sergiu Manea și Francisc Oscar Gal, la masa negocierilor cu sindicatele din bănci
Oliver Roethig, Secretar Regional al UNI Europa, organizație care reprezintă 7 milioane de lucrători din peste 200 de sindicate din Europa, a venit la București pentru o întâlnire la nivel înalt cu partenerii sociali din România, pentru a identifica o cale de revenire la negocierea colectivă la nivel de sector. Acesta a purtat discuții cu secretarul de stat din Ministerul Muncii, Francisc Oscar Gal, și cu președintele CPBR, Sergiu Manea. La întâlnire au participat, de asemenea, afiliații UNI din România: Federația Sindicatelor din Industria Financiară (FSIF) și Federația Sindicatelor din Asigurări și Bănci (FSAB), precum și liderul confederației sindicale Cartel Alfa.
Potrivit UNI Europa, retragerea băncilor contravine direct obiectivului politic al Uniunii Europene de a crește acoperirea negocierii colective la 80%, așa cum este prevăzut în Directiva europeană privind salariul minim. De asemenea, sindicatul spune că contrazice angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru consolidarea dialogului social.
Cele trei bănci multinaționale reprezintă împreună aproximativ 20% din angajații din sectorul bancar din România
Cele trei bănci multinaționale reprezintă împreună aproximativ 20% din angajații din sectorul bancar din România, iar fără ele federația patronală – CPBR – nu mai depășește pragul de 35% necesar pentru un acord sectorial, care stabilește standarde pentru toți angajații din sectorul bancar românesc. Acordul sectorial include un salariu minim specific, plăți compensatorii și pauze de odihnă, care aduc beneficii pentru mii de angajați din bănci care nu au contracte la nivel de companie.
Practic, sindicatele europene s-au mobilizat pentru a determina cele trei mari bănci multinaționale să revină la negocierile la nivel de sector în România, pentru ca cei 30.000 de angajați să nu piardă protecția contractului colectiv de muncă.
Roethig: Le cerem celor trei bănci să revină la masa negocierilor pentru a proteja salariile și condițiile de muncă ale zecilor de mii de angajați din industrie
„Acordul sectorial din bankingul românesc a fost un model pentru țările din regiune și a adus beneficii reale angajaților”, a declarat Roethig. „UNI Europa și afiliații săi au relații bune cu aceste bănci în întreaga Europă. Acțiunea lor contrazice efortul nostru comun de a consolida dialogul social și negocierea colectivă. Le cerem celor trei bănci să revină la masa negocierilor pentru a proteja salariile și condițiile de muncă ale zecilor de mii de angajați din industrie.”
Francisc Oscar Gal: Apreciem deschiderea pentru dialog, precum și schimbul constructiv de opinii
Referindu-se la întâlnire, secretarul de stat Francisc Oscar Gal a declarat:
„Discuțiile au avut ca scop susținerea procesului de negociere a unui nou contract colectiv de muncă în sectorul bancar, contribuind la consolidarea unui cadru de colaborare între partenerii sociali. Apreciem deschiderea pentru dialog, precum și schimbul constructiv de opinii între toți partenerii implicați. Considerăm că discuțiile au reprezentat un pas important atât în identificarea unor idei constructive privind procesul de negociere, cât și în conturarea unui cadru comun de colaborare.”, a declarat după întâlnire secretarul de stat, Francisc Oscar Gal.
Dan Paraschiv: 30.000 de angajați din sectorul bancar din România nu vor mai beneficia de drepturile obținute prin Contractul Colectiv de Muncă la nivel de sector
Prezent la întalnire, Dan Paraschiv, președintele afiliatei UNI FSAB, apreciază că măsură afectează grav dialogul social din România.
„Federația Sindicatelor din Asigurări și Bănci își exprimă îngrijorarea cu privire la retragerea BRD Société Générale, ING Bank și Raiffeisen din Consiliul Patronatelor Bancare din România. Această măsură afectează grav dialogul social din România, inclusiv prin faptul că peste 30.000 de angajați din sectorul bancar din România nu vor mai beneficia de drepturile obținute prin Contractul Colectiv de Muncă la nivel de sector. FSAB face demersuri pentru readucerea băncilor la dialog și va încerca să facă tot posibilul pentru consolidarea drepturilor angajaților din sector.”
Adela Bădescu: Sprijinul UNI Europa confirmă că aceste obiective nu sunt doar o prioritate națională, ci fac parte dintr-un efort european mai amplu de protejare a drepturilor lucrătorilor și de consolidare a dialogului social.
„Această întâlnire este un semnal clar că dialogul social la nivel de sector trebuie consolidat și tratat ca un pilon esențial al stabilității în industria bancară. Într-un moment în care sectorul bancar trece prin transformări rapide generate de digitalizare, restructurare și presiuni pe piața muncii, este responsabilitatea noastră comună să construim un cadru corect și predictibil pentru angajați.
FSIF susține ferm consolidarea negocierii colective și implicarea reală a partenerilor sociali în deciziile privind viitorul sectorului. Sprijinul UNI Europa confirmă că aceste obiective nu sunt doar o prioritate națională, ci fac parte dintr-un efort european mai amplu de protejare a drepturilor lucrătorilor și de consolidare a dialogului social.”, a spus si Adela Bădescu, președintele afiliatei UNI FSIF.
Cum s-a ajuns aici
Pe 9 martie, sindicatele din sectorul bancar – UNI Europa și afiliații săi din România – FSAB și FSIF – trimiteau un prim mesaj ce anunța escaladarea clară a tensiunilor din sectorul bancar, după retragerea BRD, ING și Raiffeisen din Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR).
Atunci, sindicatul european anunța că va apăra negocierea colectivă la nivel de sector în România și în sectorul bancar european. Împreună cu afiliații din România, sindicatele calificau decizia drept un „atac grav și inacceptabil” asupra negocierii colective la nivel de sector, avertizând despre efectele ce vor apărea din luna mai 2026: blocarea dialogului social și riscul ca aproximativ 30.000 de angajați din bănci, adică 60% din forța de muncă din sector, să rămână fără protecția unui contract colectiv de muncă.
Cu aceasta ocazie, organizațiile sindicale cereau explicit băncilor să revină în CPBR și să reia negocierea colectivă, implicând în același timp autoritățile naționale și instituțiile europene, inclusiv BNR și BCE, pentru a susține funcționarea dialogului social în sector.
Dupa 2 zile, tema a fost preluată și la nivelul Confederației Europene a Sindicatelor (ETUC). Acesta a adoptat în cadrul Comitetului Executiv o poziție față de situația sindicală din România.
ETUC cerea explicit intervenția Comisiei Europene și a Guvernului României pentru a preveni subminarea angajamentelor europene privind dialogul social
Confederația Europeană a Sindicatelor avertiza că retragerea celor trei bănci „subminează în mod deliberat reprezentativitatea necesară pentru reînnoirea acordului colectiv” și a dus la blocarea negocierii la nivel de sector.
Și ETUC avertiza asupra consecințelor pentru cei aproximativ 30.000 de angajați din bănci, adică 60% din forța de muncă, ce riscau să rămână fără protecția unui contract colectiv începând cu luna mai 2026.
Organizația califica situația drept „un atac grav și inacceptabil” asupra negocierii colective, aflat în contradicție directă cu obiectivele Uniunii Europene privind extinderea acoperirii negocierii colective.
BankingNews a primit deja explicații și declarații din partea sindicatelor din sectorul bancar, care vor fi publicate luni, 23 martie, într-un material dedicat.
