Banca Națională a României a publicat sondajul privind riscurile sistemice, din luna martie 2025, cu perioada de referință decembrie 2024. Percepția asupra riscurilor sistemice care planează asupra sectorului bancar românesc s-a ameliorat ușor în martie 2025, comparativ cu sondajul realizat în toamna anului trecut. Totuși, vulnerabilitățile structurale persistă, arată cel mai recent Sondaj privind riscurile sistemice, publicat de Banca Națională a României (BNR).
Scopul sondajului este de a identifica riscurile cu potențial sistemic asupra stabilității financiare, pe baza opiniilor exprimate de instituțiile de credit cu privire la probabilitatea de apariție a riscurilor, severitatea impactului potențial asupra sistemului financiar și capacitatea de gestionare.
Riscuri cu potențial sistemic asupra stabilității financiare
În ansamblu, pentru șase din cele unsprezece riscuri identificate de bănci și alte instituții financiare participante la sondaj, evaluările privind probabilitatea de apariție și impactul s-au redus, semnalând o temperare parțială a tensiunilor. Totuși, topul riscurilor a rămas, în linii mari, similar, cu doar câteva repoziționări notabile.
La acest exercițiu au participat cele mai importante 10 instituții de credit din România, care dețin împreună aproximativ 89% din totalul activelor bancare, potrivit BNR.
6 riscuri sistemice cu nivel ridicat
Instituțiile de credit au identificat 6 riscuri sistemice cu nivel ridicat și 5 riscuri sistemice moderate. Comparativ cu ediția anterioară (septembrie 2024), 6 din cele 11 riscuri au fost evaluate în scădere ⬇️, dar un risc a fost reclasificat din categoria moderată în cea ridicată.
🔴 Cel mai important risc identificat rămâne deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, asociat cu deficitele gemene (bugetar și de cont curent). Acest risc este perceput ca având o probabilitate ridicată de apariție, un impact peste medie asupra sistemului financiar și o dificultate crescută de gestionare.
Dezechilibrele macroeconomice interne continuă să domine tabloul de risc
Deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne este, și în 2025, principalul risc la adresa stabilității financiare. Deficitul bugetar și dezechilibrul contului curent continuă să fie vulnerabilități esențiale, ce sporesc sensibilitatea economiei românești la șocuri externe. Instituțiile financiare au indicat o probabilitate ridicată de materializare a acestui risc, însoțită de un impact major asupra sistemului financiar în eventualitatea apariției.
Pe pozițiile următoare se află: riscul legat de provocările din domeniul securității cibernetice și inovației financiare, cadrul legislativ incert și impredictibil, riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental, riscul de creștere a costurilor de finanțare și riscul de reducere rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente – acesta din urmă fiind nou încadrat în categoria riscurilor ridicate.
Crește presiunea pe securitatea cibernetică și inovația financiară
Într-o economie tot mai digitalizată, provocările legate de securitatea cibernetică urcă pe locul al doilea în clasamentul riscurilor sistemice. Băncile resimt presiuni în adaptarea infrastructurii IT la ritmul alert al inovației financiare, cu accent pe protejarea datelor, prevenirea atacurilor cibernetice și menținerea încrederii clienților. Această zonă este percepută ca având atât o probabilitate ridicată de apariție, cât și un impact semnificativ, iar capacitatea de gestionare este considerată „relativ dificilă”.
Incertitudinile legislative și alegerile politice sporesc impredictibilitatea
Cadrul legislativ incert și impredictibil ocupă poziția a treia între riscurile sistemice majore. În contextul anului electoral 2025 și al incertitudinilor politice interne, băncile anticipează posibile schimbări normative care ar putea afecta mediul de reglementare, inclusiv în domeniul fiscal sau al creditării.
🟠 Riscurile considerate moderate includ: evoluțiile din piețele imobiliară rezidențială și comercială, legătura dintre sectorul bancar și cel public, riscurile climatice și riscul privind lichiditatea sectorului bancar, care rămâne la un nivel gestionabil.
În cadrul sondajului, instituțiile de credit au răspuns la o întrebare suplimentară, privind eventuale modificări ale nivelului de risc asociat portofoliului de credite cu garanții de stat. În general, instituțiile respondente susțin că riscul de credit pentru portofoliul aferent creditelor garantate de stat (companii nefinanciare și populație) a suferit modificări marginale, nefiind necesară ajustarea semnificativă a apetitului de risc. Totodată, perspectivele asupra riscului sunt influențate de modificarea perspectivei de rating a României de la stabilă la negativă de către agenții, cu efecte pe termen mediu și lung asupra calității portofoliului.
Calitatea portofoliilor de credit, încă sub monitorizare
Riscul de nerambursare a creditelor contractate de populație și firme se menține pe locul patru în clasament. Băncile semnalează o ușoară îmbunătățire a perspectivelor, atât ca probabilitate, cât și ca impact, însă continuă să monitorizeze cu atenție calitatea portofoliilor de împrumuturi, mai ales în contextul ratelor ridicate de dobândă și al presiunilor inflaționiste.
Presiuni externe: capitalul volatil și costul finanțării
Interesant este că riscul de reducere rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente a fost recalibrat în zona riscurilor ridicate, în contextul volatilității internaționale, a politicilor băncilor centrale mari și a sensibilității capitalului speculativ la schimbările de climat investițional.
Totodată, riscul de creștere a costului de finanțare rămâne prezent, având în vedere incertitudinile legate de politica monetară globală, dar și de nevoile mari de finanțare ale sectorului public românesc.
Stabilitate cu puncte sensibile
Sondajul BNR indică, așadar, o ușoară ameliorare a percepției generale asupra riscurilor sistemice, dar vulnerabilitățile structurale rămân prezente. Dezechilibrele macroeconomice interne, presiunile cibernetice și incertitudinile legislative conturează harta riscurilor pentru sistemul bancar românesc în prima jumătate a anului 2025.
Ce bănci au răspuns la chestionarul BNR, în 2025
Analiza este realizată pe baza răspunsurilor instituţiilor de credit la Chestionarul privind riscurile sistemice. Sondajul este transmis celor mai importante 10 bănci din sistem după valoarea activelor. Acestea dețineau 89 la sută din activele totale ale sectorului bancar în luna decembrie 2024. Chestionarul este adresat persoanelor cu atribuţii de conducere din cadrul departamentelor de administrare a riscului ale acestor instituții.
- UniCredit Bank
- Alpha Bank
- Banca Comercială Română
- Banca Transilvania
- CEC Bank
- Garanti BBVA
- Raiffeisen Bank
- BRD – Groupe Société Générale
- ING Bank
- Exim Banca Românească
