Parlamentarii Iulius Firczak și Bogdan Alin Stoica au depus un proiect de lege la Senat prin care Banca Naţională a României va putea prelua atribuţiile ANPC, devenind astfel autoritate naţională competentă cu protecţia consumatorilor de produse şi servicii fianciar-bancare. Schimbarea era vizată de BNR, în 2022 Mugur Isărescu transmitea Parlamentului că la nivelul Băncii Naționale a României au fost elaborate propuneri legislative prin care dorea preluarea acestor responsabilități.
Este oficial. BNR vrea să preia atribuțiile ANPC privind protecția consumatorilor de produse financiar-bancare
Inițiatorii specifică că proiectul are avizările necesare, având loc consultări cu Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, ANPC, în plan intern, iar în plan extern a fost consultată Banca Centrală Europeană.
Potrivit proiectului, dacă legea va fi adoptată, aceasta va intra în vigoare în termen de 18 luni de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României.
De ce important ca BNR să preia responsabilitățile
Autorii apreciză că noul cadru legal va avea un impact social pozitiv din următoarele considerente:
- nivelul de cunoştinţe şi experienţă a personalului BNR, în ceea ce priveşte produsele şi serviciile financiare;
- capacitatea de creştere a incluziunii financiare, extrem de reduse la nivel naţional, prin creşterea încrederii consumatorilor în serviciile prestate de profesioniştii din domeniul financiar-bancar în situaţia în care, pe un orizont de timp mediu, banca centrală implementează un mecanism eficient de protecţie a consumatorilor.
La nivel european este larg răspândită tendința de preluare a atributiilor de protecție a consumatorilor de către băncile centrale
Analiza la nivel european arată că dintr-un număr de 27 de bănci centrale,18 bănci centrale au ca obiectiv supravegherea prudenţială, iar, dintre acestea, 10 bănci centrale au inclusiv atribuţii referitoare la protecţia consumatorului, şi anume: Banca Naţională a Croaţiei, Banca Republicii Cehe, Banea Italiei, Banca Centrală a Irlandei, Banca Centrală a Lituaniei, Banca Spaniei, Banca Portugaliei, Banca Slovaciei, Banca Sloveniei şi Banca Ungariei.
Potrivit documentului depus la Senat, prin prezenta iniţiativă legislativă se propune preluarea de către Banca Naţională a României a atribuţiilor ANPC ca autoritate naţională competentă cu protecţia consumatorilor de produse şi servicii fmanciar-bancare furnizate de entităţile din aria de competenţă a BNR, potrivit cadrului legal în vigoare, fără a modifica pe fond conţinutul sau modul de exercitare ale acestor competenţe .
Cum se justifică preluarea atribuțiilor de către BNR: Creșterea complexității reglementărilor în domeniu și nevoia de cunoștințe de specialitate
a) tendinţa continuă de creştere a nivelului şi complexităţii reglementărilor şi cerinţelor, înspecial a celor armonizate la nivelul Uniunii Europene, în materie de protecţie a consumatorilor de produse şi servicii fmanciar-bancare, aspect ce necesită cunoştinţe de specialitate şi capacitate operaţională adecvată pentm urmărirea respectării acestora;
b) exercitarea unor atribuţii în domeniul protecţiei consumatorilor de către banca centrală este complementară supravegherii prudenţiale realizate în prezent în BNR şi se circumscrie obiectivelor băncii centrale de asigurare a stabilităţii financiare. Supravegherea conduitei instituţiilor fmanciar-bancare din perspectiva protecţiei consumatorilor contribuie la consolidarea supravegherii care se realizează în prezent. De exemplu, este mai probabil ca standardele de conduită mai ridicate să fie adoptate de către o autoritate sau instituţie care are o cultură solidă de gestionare a riscurilor corporative;
c) tehnicile tipice aferente supravegherii prudenţiale sunt în mare măsură aplicabile şiprotecţiei consumatorilor. Trei instrumente de supraveghere cuprind cele trei abordări principale atât pentru protecţia consumatorilor, cât şi pentru supravegherea prudenţială: (i) monitorizarea pieţei, (ii) inspecţii on-site şi off-site şi (iii) dispunerea de măsuri-,
d) aşa cum semnalează şi Autoritatea Bancară Europeană’^, practicile de de-risking din domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor, domeniu în care Banca Naţională este autoritate competentă pentru entităţile supravegheate, pot avea ca impact excluziunea financiară a unor persoane fizice atunci când acestea sunt împiedicate să acceseze serviciile financiare, afectând astfel integritatea pieţei şi protecţia consumatorului.
Structura teritorială a băncii centrale asigură prezenţa la nivel naţional, iar personalul din cadrul sucursalelor şi agenţiilor ar putea fi implicat în activităţile de supraveghere on-site la nivel local. Supravegherea instituţiilor din perspectiva protecţiei consumatorilor s-ar realiza prompt şi specializat, putându-se, astfel, înlocui comisariatele regionale/judeţene ale ANPC.
Cine va intra sub supravegherea BNR
Potrivit iniţiativei legislative, în aria de aplicare a legii vor intra următoarele categorii de entităţi:
a) instituţiile de credit, potrivit OUG nr.99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare,
b) instituţiile de plată şi furnizorii specializaţi în servicii de informare cu privire la conturi, în sensul Legii nr.209/2019 privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative-,
c) instituţiile emitente de monedă electronică, în sensul Legii nr. 210/2019 privind activitatea de emitere de monedă electronică,
d) instituţiile financiare nebancare, în sensul Legii nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare, aflate în monitorizarea/supravegherea prudenţială a Băncii Naţionale a României;
e) sucursalele din România ale entităţilor prevăzute la lit.a) – d) cu sediul în alte state membre sau în state terţe, care acţionează pe teritoriul României;
f) agenţii entităţilor de la lit.b) şi c), înregistrate în alte state membre, care acţionează în conformitate cu dreptul de stabilire şi prestează servicii de plată pe teritoriul României, astfel cum sunt prevăzuţi de art.5 alin.(l) pct.2 din Legea nr.209/2019, respectiv art.4 alin.(l) lit.a) din Legea nr.2 10/2019
Prin urmare, nu vor intra în domeniul de competenţă al BNR, din perspectiva protecţiei consumatorilor, intermediarii de credite, recuperatorii de creanţe şi furnizorii de servicii poştale giro care prestează servicii de plată potrivit cadrului legislativ naţional aplicabil. Aceste categoriivor rămâne în competenţa ANPC.
De asemenea, BNR nu va prelua atribuţiile ANPC legate de aplicarea legislaţiei privind falimentul persoanei fizice.
Atribuţiile Băncii Naţionale a României
Potrivit propunerii legislative. Banca Naţională a României stabileşte şi realizează politica în domeniul protecţiei consumatorilor de produse şi servicii fmanciar-bancare aflate în aria sa de competenţă, având ca principale obiective:
a) desfăşurarea activităţilor de supraveghere a pieţei produselor şi serviciilor fmanciar- bancare destinate consumatorilor;
b) desfăşurarea de activităţi de educaţie financiară şi de informare a consumatorilor;
c) protecţia consumatorilor de produse şi servicii fmanciar-bancare împotriva practicilor comerciale incorecte;
d) armonizarea cadrului legislativ naţional relevant cu cel din Uniunea Europeană.
De asemenea, în cadrul Capitolului II din propunerea legislativă sunt sintetizate principalele atribuţii care rezultă din actele normative prevăzute în anexa la lege, şi care urmează să fie exercitate de BNR potrivit acestora. Aceste atribuţii principale se referă la :
a) supravegherea respectării legislaţiei în domeniul protecţiei consumatorilor, inclusiv a actelor normative UE de directă aplicare;
b) desfăşurarea de activităţi de supraveghere a pieţei produselor şi serviciilor fmanciar- bancare prin verificări, pe baza raportărilor primite şi prin verificări efectuate la faţa locului;
c) emiterea de reglementări pentru punerea în aplicare a prevederilor legale în domeniul protecţiei consumatorilor de produse şi servicii fmanciar-bancare;
d) primirea şi soluţionarea sesizărilor şi reclamaţiilor sau, după caz, transmiterea spre soluţionare celor în drept.
Băncile pot fi sancționate de BNR. Cum vor contesta
Prin proiectul de lege sunt stabilite, în cadrul Capitolului V, inclusiv dispoziţii speciale privind aplicarea de către BNR a regimului sancţionator în domeniul protecţiei consumatorilor de produse şi servicii financiar bancare. Reprezentanții împuterniciți ai BNR vor constata faptele, iar sancțiunile vor fi aplicate de guvernator, prim-viceguvernator sau viceguvernatorii BNR.
Potrivit proiectului, actele prin care sunt dispuse măsuri sau sunt aplicate sancţiuni pot fi contestate, în condiţiile Legii nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul de administraţie al BNR, care se pronunţă prin hotărâre motivată în termen de 30 de zile de la data sesizării.
Hotărârea Consiliului de administraţie al BNR poate fi atacată la Curtea de Apel, în termen de 15 zile de la comunicare, care se pronunţă asupra legalităţii actului supus judecăţii; pentru asigurarea eficienţei măsurilor adoptate, contestarea actelor BNR nu suspendă executarea acestora. mai mult, BNR poate face publică orice sancţiune aplicată, cu precizări privind contestarea acesteia, în afara cazurilor în care această publicare riscă să perturbe în mod grav pieţele financiare sau să aducă un prejudiciu disproporţionat părţilor implicate.
Opinie. Patru avantaje reale pentru consumatori dacă BNR va prelua atribuțiile ANPC
- Banca Națională are expertiză în domeniu. Cunoaște cel mai bine riscurile si problemele specifice sectorului bancar.
- BNR ar putea oferi o mai bună protecție consumatorilor- cu resurse dedicate.
- BNR oferă eficiență. Soluționarea plângerile s-ar realizat în termen acceptabil pentru consumatori, Banca Centrală are resurse și instrumente mai specializate.
- BNR va avea și rolul educativ. Și cum deja face acest lucru cu ajutorul unor oameni dedicați, publicul va avea de câștigat- informații despre serviciile financiare și drepturile consumatorilor din surse sigure și credibile, deja formate.
Citește si
