Dupa promulgarea Legii darii in plata, Consiliului Patronatelor Bancare din Romania (CPBR) a formulat o opine, la cererea presei, privind promulgarea celei mai disputate legi dn piata bancara. „Consideram ca promulgarea legii in aceasta forma este regretabila”, spun reprezentantii CPBR.
“Promulgarea de legi este unul din prerogativele Presedintelui Romaniei. Cu toate acestea, CPBR isi exprima dezamagirea pentru faptul ca Presedintele Romaniei nu solicitat verificarea constitutionalitatii acestei legi la Curtea Constitutionala a Romaniei, CPBR mentinandu-si opinia ca legea contine elemente de neconstitutionalitate.
Consideram ca promulgarea legii in aceasta forma este regretabila cu atat mai mult cu cat inclusiv autoritati internationale relevante, precum Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana si Fondul Monetar International si-au exprimat public rezerve extrem de serioase asupra acestei legi si a consecintelor pe care le produce, inclusiv prin lipsa de predictibilitate privind mediul de afaceri si a climatului investitional din Romania.
In acest sens, consideram ca forma Legii adoptata de Parlamentul Romaniei si promulgata de Presedintie urmare a parcurgerii procedurii de reexaminare, nu este de natura a inlatura ingrijorarile exprimate de Comisia Europeana in „Raportul de tara al Romaniei pentru 2016, respectiv:
– Legea este de natura a afecta disciplina de plata si activitatea de creditare;
– Legea introduce modificari semnificative ale cadrului juridic aplicabil contractelor de credit, contravenind cadrului juridic existent la nivel national si international (e.g. Legea introduce un drept general al debitorilor de a se descarca de datoria rezultata dintr-un contract de credit prin transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat catre creditori, in locul rambursarii creditului, fara a fi nevoie de consimtamantul creditorului);
– aplicabilitatea retroactiva a dispozitiilor Legii ridica motive serioase de ingrijorare privind securitatea juridica, principiului increderii legitime si stabilitatea sectorului financiar;
– Legea este aplicabila debitorilor ce se incadreaza in niste criterii ce nu au legatura cu situatia lor financiara si cu capacitatea de a-si achita in continuare datoriile, ceea ce este susceptibil sa sporeasca hazardul moral in sectorul bancar si sa slabeasca disciplina in domeniul creditarii;
– investitorii straini ar putea considera ca acest act legislativ este o sursa de insecuritate juridica si si-ar putea modifica strategia de investitii in ceea ce priveste Romania;
– legea ar putea avea un impact negativ asupra profitabilitatii si capitalizarii bancilor.
Printre elementele de neconstitutionalitate pe care consideram ca legea le prezinta in continuare mentionam incalcarea de principii cum ca cel al previzibilitatii si accesibilitatii normei legale, al securitatii juridice, al neretroactivitatii legii civile (prin aplicarea Legii la creditele in vigoare), al respectarii dreptului de proprietate, liberatatii economice, etc.
Nu mai putin important, odata cu intrarea in vigoare a acestei legi, raman de clarificat o serie de probleme de aplicare derivate din textul lacunar al acesteia. Printre acestea mentionam aspecte fiscale/contabile, precum regimul de impozitare al debitorilor care vor da imobilele in plata, mecanismul de provizionare din punct de vedere fiscal pentru portofoliul de credite ipotecare al bancilor, tratamentul specific din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata pentru anumite imobile si altele asemenea, pentru care nu exista prevederi specifice.
Comunitatea bancara din Romania a efectuat demersuri repetate fata de Parlamentul Romaniei pentru stabilirea unui grup de lucru la nivel de experti in care toate partile afectate de/implicate in aplicarea acestei Legi sa discute si sa identifice cea mai buna solutie care sa atinga scopul declarat al ei (ex. ajutorarea debitorilor aflati in situatie de dificultate financiara, cum se afirma in insasi Expunerea de Motive a legii) insa cu respectarea cadrului legislativ existent (intern si international). Propunerile comunitatii bancare s-au referit inclusiv la necesitatea limitarii cadrului de aplicare la persoane aflate in dificultate financiara severa, care necesita protectie sociala si nu dispun de alte bunuri imobile (terenuri, case de vacanta etc.) in afara de locuinta familiei. In acest sens, comunitatea bancara a transmis Parlamentui Romaniei o serie de amendamente tocmai pentru a contribui la rezolvarea situatiilor mentionate mai sus si a respecta cadrul legislativ existent. Cu toate aceste, niciuna dintre propunerile comunitatii bancare, astfel cum le-am mentionat mai sus, nu au fost luate in considerare de catre Parlamentul Romaniei.”
