Cristian Sporiș, Vicepreședinte Corporate Banking Raiffeisen Bank, consideră că, în noua realitate impusă de pandemia de coronavirus, poziționarea antreprenorului față de propria afacere a devenit principalul element ce primează în analiza de eligibilitate pentru acordarea unui credit de business. ”Altfel spus, vrem să vedem că dincolo de cifrele financiare (care chiar pot să nu ne mai ajute prea mult), să înțelegem care e politica de dividende, politica de plată a eventualelor credite acționari, consistența aportului acționarului în proiectul lui”, a precizat Cristian Sporiș în cadrul unui interviu acordat publicației online BankingNews. Bancherul se așteaptă la o creștere atât pentru cererea de credite corporate cât și pentru apetitul finanțatorilor de a finanța. Cristian Sporiș are și un sfat pentru antreprenorii care se confruntă cu probleme în aceste momente complicate: ”să comunice cu banca în cel mai deschis mod posibil atât pentru găsirea unor soluții comune și traversarea acestei perioade dificile pentru toți, dar și pentru finanțarea oportunităților ivite”.
Cum caracterizați programul guvernamental IMM Invest, ce rezultate a consemnat Raiffeisen Bank în cadrul programului și ce profil au business-urile finanțate?
Evident este un program foarte util ce a contribuit în mod consistent la ajustarea cashflow-urilor multor companii, mai cu seamă a celor care activează în sectoare puternic impactate de criza Covid. Până în acest moment banca a aprobat peste 2.800 de solicitări însumând aproximativ 1.500 milioane de lei, din care 1.200 milioane de lei au și fost puse la dispoziția clienților.
Este suficient programul IMM Invest pentru susținerea companiilor din România în noua conjuctură, cât de pregătite sunt firmele locale pentru a traversa o criză economică și cum se pregătesc băncile pentru a susține aceste afaceri? Ce măsuri administrative sunt necesare pentru a schimba fața business-ului românesc și pentru a crește numărul de firme bancabile?
Nu stiu dacă e suficient, însă cu siguranță a contribuit în mod consistent la limitarea efectelor negative în economie. Pe de altă parte, trebuie subliniat că nu e singurul program guvernamental care vine în sprijinul companiilor pentru a face față contextului actual. Programe precum (OUG 130) amânarea ratelor la credite cu prelungire în 2021, Schema de garantare/finanțare EXIM_Covid 19 pentru companii medii și mari prin intermediul EximBank, Schemele de Granturi implementate sau în curs de implementare pentru IMM cu cele 3 măsuri (1,2,3); Ajutoarele de stat prevăzute pentru industria HORECA etc. au același rol: de a ajuta economia și companiile. Totodata și banca noastră a inițiat propriile măsuri de atenuare a efectelor crizei asupra afacerilor clienților și mă refer aici la propriile moratorii de amânare sau restructurare a creditelor atât pentru persoane fizice cât și pentru persoane juridice. De asemenea, am reușit să continuăm sau să încheiem noi parteneriate de finanțare/garantare cu instituții supranaționale (EIF/BERD) precum COSME, SMEI, programe ce au ca scop principal tocmai continuarea finanțării economiei atât printr-un preț competitiv, dar și prin garanțiile oferite de aceste instituții supranaționale.
Ce sfaturi aveți pentru antreprenori, care pot constitui un ajutor real în desfășurarea afacerilor pe care le administrează în această perioadă plină de provocări generate de pandemia de coronavirus?
Sfatul meu este să comunice cu banca în cel mai deschis mod posibil atât pentru găsirea unor soluții comune și traversarea acestei perioade dificile pentru toți, dar și pentru finanțarea oportunităților ivite, deoarece ele există și trebuie profitat de ele.
Care sunt elementele ce primează în analiza de eligibilitate pentru acordarea unui credit pentru IMM-uri și cât de mult diferă acestea în prezent față de perioada pre pandemie? Indicați va rog domeniile de activitate care au cele mai mari șanse pentru finanțare acum?
Daca ar fi să mă refer la ce a devenit și mai important acum, as spune poziționarea antreprenorului față de propria afacere. Altfel spus, vrem să vedem că dincolo de cifrele financiare (care chiar pot să nu ne mai ajute prea mult), să înțelegem care e politica de dividende, politica de plată a eventualelor credite acționari, consistența aportului acționarului în proiectul lui. Vedem potențial în destul de multe zone cum ar fi contrucțiile, logistica, agricultura și industria alimentară, farmaceutică și medicală, IT și bineînțeles acele industrii ce vor face parte, într-o măsură sau alta, din fondurile ce vor fi alocate de către Comisia Europeană prin pactul „green deal” și fondurile de reziliență și redresare.
Ce probleme identificați, în mod special, la afacerile care solicită finanțare pentru dezvoltare de la bancă?
În principal vorbim de predictibilitatea redusă a viabilității în timp a proiectelor propuse și implicit o argumentare a lor (ceea ce parțial poate fi de înțeles). Încă o dată spun, ne interesează foarte mult în această perioadă și evaluăm atent felul în care acționariatul companiei este implicat real și direct în proiect, inclusiv financiar.
În afara faptului că unii antreprenori vin la bancă pentru finanțare fără a avea o imagine clară a business-ului și lipsa garanțiilor, cum este antreprenorul român? Ce alte greșeli face astfel încât îl îndepărtează de o potențială finanțare? Au românii cultură antreprenorială și cum este antreprenorul român?
Aș spune că antreprenorul român este destul de versatil și capabil să se adapteze situațiilor mai complicate. Suntem practic într-o nouă criză prin care atât sistemul financiar-bancar cât și mulți dintre antreprenori trecem, după cea din 2009-2010. Îmi place să cred că atât antreprenorii cât și sistemul bancar și-au învățat lecțiile atât din precedenta, cât și din actuala criză. Unii antreprenori pot avea dificultăți când estimează creșterea veniturilor versus creșterea cheltuielilor. Există o tendință, oarecum firească, de a vedea într-o notă mai optimistă sau prea optimistă creșterea veniturilor și implicit menținerea nivelului cheltuielilor. Aceste estimări pot fi de multe ori infirmate de realitate, iar dacă intervine și o situație de criză, lucrurile se pot deteriora rapid și ireversibil. În concluzie, aș spune că o abordare mai prudentă în proiecții ar fi mai utilă pentru toată lumea.
Care sunt previziunile privind creditarea corporate în 2021?
Stimulii anunțați atât la nivel European (green deal, ESG, Fondul de recuperare și reziliență) și progresele făcute cu soluțiile medicale destinate combaterii pandemiei mă fac să fiu destul de optimist. Mă aștept să crească atât cererea de credite corporate cât și apetitul finanțatorilor de a finanța. Țineți cont și de faptul că în România există încă foarte multe industrii/zone ce au nevoie de investiții (infrastructura, retehnologizare, agri-business, domeniul medical) ar trebui să vedem o creștere chiar susținută a creditării corporate la nivel local.
Cum evoluează business-urile care au beneficiat de amânarea la plată a ratelor, ce așteptări aveți de la aceste firme, cum administrează și cum se raportează Raiffeisen Bank la această problemă? Ce implicații va avea moratoriul pus în practică, impus de pandemia de coronavirus, asupra activității Raiffeisen Bank în 2021, cu precădere în ceea ce privește evoluția ratei creditelor neperformante?
În primul rând, trebuie să vedem că numărul clienților corporate ce au aplicat la moratorii (public sau al băncii) a fost unul destul de redus, banca implementând cum spuneam în mod proactiv moratoriu propriu, acolo unde a considerat că trebuie. Avem chiar situații în care clienții au renunțat la moratoriu în timpul derulării și au revenit la plata regulată a creditelor. Totodată, clienții care au aplicat la moratorii, la rândul lor, au luat o serie de măsuri de ajustare, restructurare a propriilor afaceri, astfel încât să-și poată duce afacerile mai departe și după expirarea acestor moratorii. Sigur că există și clienți a căror revenire va fi mult mai dificilă la nivelul afacerilor pre-criză sau chiar vor intra în faliment, însă cel puțin în momentul acesta, pe segmentul corporate nu vedem un impact semnificativ pe rata NPL-urilor.
