Banca centrală a României a văzut o fereastră de oportunitate, odată cu scăderea inflaţiei pentru a reduce ratele dobânzilor de două ori şi a uşura o anumită politică restrictivă, dar banca face acum o pauză, deoarece o corecție fiscală în așteptare este principala provocare economică, a declarat marți un membru al consiliului băncii, scrie Reuters.
La începutul acestei luni, banca centrală a României a menținut rata dobânzii de referință la 6,50%, după două reduceri consecutive, afirmând că traiectoria descendentă a inflației ar fi mai neregulată.
Având cheltuieli mari înainte de alegerile prezidențiale și parlamentare din noiembrie și decembrie, analiștii consideră că posibilitățile băncii de a reduce în continuare rata de referință au fost limitate de deficitele bugetare și de cont curent în creștere.
Deficitul bugetar tot mai mare a agravat inflația din România, care va rămâne probabil peste țintă până în 2027, a declarat S&P Global Ratings în cea mai recentă revizuire a ratingurilor. Banca Națională se așteaptă ca inflația să revină în banda sa țintă de 1,5%-3,5% până la sfârșitul anului 2025.
Prezent la un seminar financiar, Csaba Balint, membru în consiliului de administrație al băncii centrale, a declarat că ar fi important să vedem ce implică planul de ajustare a deficitului bugetar.
Întrebat despre perspectiva ratei dobânzii, oficialul BNR a spus: „Cred că traiectoria generală este descendentă. Rectificarea bugetară ar însemna un impuls fiscal mai redus și o cerere aliniată la capacitatea de producție, prin urmare inflația ar trebui să scadă, ceea ce ne-ar permite să continuăm relaxarea politicii monetare.
Cu toate acestea, este foarte dificil să anticipăm un calendar sau dozajul”, a spus Csaba citat de Reuters.
România nu a prezentat încă un buget pentru 2025, guvernul de coaliție gândindu-se la un termen de șapte ani pentru a aduce deficitul țării sub plafonul de 3% al blocului comunitar.
În septembrie, guvernul de coaliție și-a majorat ținta de deficit fiscal consolidat pentru 2024 la 6,94% din PIB, însă Consiliul a declarat că deficitul va crește probabil la aproximativ 8% din PIB.
Analiștii și agențiile de rating se așteaptă la creșteri ale taxelor începând cu 2025.
