Minsterul de Finanțe a venit cu precizări legate de tratamentul fiscal aplicabil în cazul dării în plată. În urma solicitărilor venite pe tema impozitării imobilelor ce fac obiectul dării în plată, Ministerul Finanțelor Publice comunică următoarele:
„Darea în plată a unui bun imobil este considerată, din punct de vedere fiscal, un transfer al dreptului de proprietate imobiliară din patrimoniul personal și se impozitează în conformitate cu prevederile art.111 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, la valoarea declarată în actul de dare în plată.
Impozitul este datorat de către debitor și se plătește conform prevederilor Codului fiscal.
Concret, în cazul unui imobil dobândit în 2008 cu un debit pentru care se face darea în plată de 500.000 de lei (prin debit înțelegem datoriile din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare) și cu o valoarea minimă stabilită de Camerele notarilor publici, de 400.000 de lei, valoarea la care se calculează impozitul pe venit este cea a debitului, adică la 500.000 de lei.
Menționăm că, atât Legea nr.77/2016, privind darea în plată, cât și Legea nr.227/2015, privind Codul fiscal nu cuprind excepții de la plată impozitului pe venitul din transferul bunurilor imobile din patrimoniul personal în cazul stingerii unor debite prin darea în plată.”
Practic, impozitul stabilit de Guvern pentru datornicii care optează pentru darea in plată va insemna 2 – 3% din valoarea restantei pe care o au catre bănci.
Legea este clară: Cel din patrimoniul căreia iese imobilul plătește impozitul. De ce nu cunosc avocații și specialistii legea, rămane semnul de intrebare si „scăpările” acestei legi
Norme Cod fiscal:
Art. 33. (1) În aplicarea prevederilor art. 111 alin. (1) din Codul fiscal se definesc următorii termeni:
a) prin contribuabil, în sensul art. 111 din Codul fiscal, se înțelege persoana fizică căreia îi revine obligația de plată a impozitului.
În cazul transferului dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia prin acte juridice între vii, contribuabil este cel din patrimoniul căruia se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele acestuia: vânzătorul, credirentierul, transmițătorul în cazul contractului de întreținere, al actului de dare în plată, al contractului de tranzacție etc., cu excepția transferului prin donație.
…
litera e:)
prin transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia se înțelege înstrăinarea, prin acte juridice între vii, a dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia, indiferent de tipul sau natura actului prin care se realizează acest transfer: vânzare-cumpărare, donație, rentă viageră, întreținere, schimb, dare în plată, tranzacție, aport la capitalul social, inclusiv în cazul când transferul se realizează în baza unei hotărâri judecătorești și altele asemenea.
