Daniel Dăianu, presedintele Consiliul Fiscal, declara în urmă cu două zile că „România nu se poate încadra în ţinta de deficit de 3% în acest an, iar bugetul pentru 2020 trebuie să înceapă corecţia, parametrul cheie fiind menţinerea nivelului de deficit”.
Dăianu atragea atentia, în cadrul seminarului EU-COFILE, că o creștere de 40% a pensiilor, prevăzută din septembrie 2020, va duce la mari probleme în anii următori .
Între timp, piața a reacționat, presa și cetățenii au speculat declarațiile, iar cuvântul sperietoare a fost „corecția”. Mulți s-au întrebat ce măsuri putem lua dacă vine încă o recesiune, așa cum semnalează și oficialii BNR.
Citeste si
Lucian Croitoru, BNR: Ne apropiem de recesiune
Românii se tem tăierea salariilor, alimentați și de unele afirmații iresponsabile distribuite în campania electorala, iar jurnaliștii interpretează, fiecare în felul său, consecințele unui buget tot mai dezechilibrat.
Prezent la Digi24, Daniel Dăianu a explicat că declarația din cadrul seminarului nu se referea la tăierea unor venituri, dar ca este nevoie de măsura. Există pericole reale și trebuie acționat preventiv, altfel „ne va fi rău”
Dacă nu vom avea „decență economică”, vom avea „consecințe dramatice pentru economie”
„Vreau să explic nu este vorba de a tăia salarii și pensii. Se fac confuzii între o dinamică pentru anii următori și consecinte. Nu este vorba de a tăia ceea ce cetățenii României au în momentul de față. Este vorba de a avea în vedere, și a înțelege că dacă nu suntem măsurați, chibzuiți, cu ceea ce este statuat în actele normative, dar nu poate fi îndeplinit fără consecințe dramatice pentru economie, ne va fi foarte rău.
Românii au mai trecut printr-o experiență după 2009, cand țara era cu spatele la zid, eram obligați pentru a beneficia de asistență socială de a adopta niște măsuri, să facem corecții acasă, extrem de dureroase. Am avut tăieri de salarii, o creștere a TVA-ului … cred că toată lumea înțelege că nu trebuie să trecem printr-o experiență similară”, a declarat Daianu în direct la Digi 24.
Ne trebuie simt al proporțiilor. „Un buget care crapă, scuzați-mi expresia, poate să destabilizeze economia”
„Îndemnul meu, al Consiliului Fiscal, este de a avea o măsura în acest demers. Dacă nu avem grijă, putem să ne complicăm situația economică în general, nu numai bugetul.
Un buget care crapă, scuzați-mi expresia, poate să destabilizeze economia. Eu am folosit aceasta formulare (N.R. / in cadrul semniralui EU-COFILE): am sentimentul că nu există un simț al proporțiilor. Una e să crești cu 5%, 10%, să ai un pas măsurat al dinamicii ascendente a unor venituri și altceva e să crești cu 40%.
Pe noi ne îngrijorează pasul în sine din 2020, dacă va fi efectuat în acest mod. Și mai mult ne îngrijorează consecințele pentru 2021 și 2022.
Acest pas din 2021 are un rol esențial. Să mergi cu un deficit bugetar la peste 4% în 2020, având în vedere ce se întâmplă cu execuția bugetară în anul în curs și să ajungi în 2021 cu deficit și alte condiții să nu fie schimbate… Este greu de crezut că vom avea o corectare ce poate compensa șocul creșteriii cheltuielilor cu pensiile și alte beneficii sociale. Deci ajungi în anul 2021 cu deficit de 5%, chiar peste.
Din punct de vedere al prudenței, si nu numai, al principiilor de contrucție bugetară și rațională, acesta ar duce economia într-o fundătură, cu reacții adverse ale piețelor financiare care ar fi foarte greu de stăvilit.
Iar Banca Centrala a României nu ar putea să intervină astfel încât să potolească o reacție vehementă a piețelor financiare”, a explicat Daniel Dăianu.
„Dacă creștem pensiile cu 40% din septembrie 2020, invităm necazurile. Deschidem ușa și invitam răul în casă. Atunci sa vedeți atac speculativ pe leu. BNR ce sa facă, să măreacă rata de politica monetară? Să intre în stratosferă? Să fim depunctați de agențiile de rating?”, avertiza Dăianu la Seminarul EU-COFILE.
