Banca Națională a României susţine prin vocea viceguvernatorului Liviu Voinea, că includerea creditelor Prima Casă în Legea dării în plată va însemna închiderea programului și dublarea numarului de ani pentru a putea economisi un avans de 35% necesar pentru accesarea unui credit ipotecar standard.
„Pe noi ne preocupă impactul acestei legi asupra sistemului bancar, deci şi a celor care doresc să ia credite în viitor. Acum, cineva poate strânge avansul într-un an pentru Prima casă (5%) şi în patru ani pentru un credit standard (15%). Dacă Prima Casă se va închide pentru că este inclusă în Legea dării în plată, iar băncile nu o vor mai avea în ofertă, banii necesari pentru un avans vor fi strânşi în opt ani (pentru un avans de 35%)“, a declarat Liviu Voinea, viceguvernator BNR, în cadrul emisiunii „În Prim Plan”, de la TVR.
Mai mult, BNR a făcut public un grafic prin care arată cum vor evolua costurile unui credit, adică cu cât va crește rata lunară a unui împrumut ipotecar standard în lei și în euro. Se observă din graficul prezentat de BNR că rata lunară pentru un credit in lei va crește cu 300 lei.
Avocatul Gheorghe Piperea, prezent la emisiune, a susținut că datele furnizate de BNR nu sunt reale și că evaluările proprii pot exprima mai bine evoluția pieței imobiliare.
Dacă Liviu Voinea a declarat ca prețurile de pe piața imobiliară se vor diminua cu 10%, Gheorghe Piperea a susținut că scaderea va fi de peste 60%.
Case aproape gratis!
Avocatul spune că „va exista un recul în piață, lumea nu va mai cumpăra case. Este posibil ca acea casă de 60.000 de euro, luata în calcul de domnul Voinea, să valoreze 20-30.000 euro. Și avansul de 30-40% pe o casă de 20.000 de euro nu va fi așa de greu de adunat. Avansul ăla va fi o adevarată binecuvântare, riscul pe care și-l asumă este mai mic,” a mai declarat Gheorghe Piperea.
BNR consideră că propriile amendamente propuse în Parlament pot genera construcția unei legi echitabile
„Avem 3 amendamente fundamentale la această lege: prima e pe viitor – necesitatea ca în viitoarele contracte să se facă o opţiune, dacă clientul doreşte sau nu să se facă darea în plată. Pentru trecut, înţelegem că sunt oameni cu dificultăţi de plată – e nevoie o soluţie de reeşalonare a plăţii, nu de a da omul afară din casă. Aceştia sunt între 5.000 – aflaţi în executare silită – şi 45.000 – toţi cei care au rata de peste 65% din venituri. Ultima propunere – un criteriu pentru cei care sunt supraîndatoraţi. Esenţa este ca această lege să se aplice celor care nu pot să plătească, nu şi celor care nu vor să plătească. Ultimul amendament: să nu se aplice la Prima Casă”, a spus Liviu Voinea în cadrul emisiunii difuzată de Televiziunea Publică.
Gheorghe Piperea a declarat la Prim Plan: „Statul român, ca să evite falimentul de ţară, n-are decât să spună: continui programul Prima Casă sau nu continui sau o fac sub altă formă. Probabil că acum rata de default este mică, dar peste un an, doi, trei, nu va mai fi mică. Şi poate unii dintre ei nu vor mai avea salariu. În momentul în care el intră în default, statul va plăti datoria lui şi după aceea îl va urmări pe debitor toată viaţa. În contractele de azi, deja părţile, încă din 2006-2007, au prevăzut o dare în plată. De ce ne mai trebuie o lege? Pentru ca omul să nu mai meargă în instanţă.”
„Scopul acestei legi nu este nici ca omul să se autoevacueze, banca nu are interesul să devină dezvoltator imobiliar, ci de a-l pune pe consumator în postura de a negocia”, a mai spus avocatul.
In Europa, avansul minim este de 20%
În Spania, țara care deține o lege a dării în plată destinată cazurilor sociale, creditele ipotecare au un avans minim de 20%. Și în alte țări europene, avansul înseamnă un efort propriu de 20-25%.
Criza financiară a lovit în principal piața creditelor ipotecare din Europa. În România, creditarea a supravietuit doar datorită programului Prima Casă. Peste 91% din finanțările imobiliare acordate de bănci au fost accesate prin Programul Prima Casă.
BNR a solicitat scoaterea programului Prima Casă din legea dării în plată, cerinţă care a fost respinsă la vot săptămâna trecută în Comisiile Juridică şi Economică din Senat.
Parlamentarii nu i-au în considerare nicio intervenție. Consiliul Superior al Magistraturii a atras atenția asupra problemelor rămase nesoluționate în Legea privind darea în plată. Comisiile Parlamentare au ascuns aceste opinii de ochii presei. Gheorghe Piperea a declarat în cadrul emisiunii că nu a văzut aceste precizari ale CSM.
Senatul a consultat formal instituţiile statului, fara a fi interesat de o colaborare instituţională
Cătălin Boboc, președintele Comisiei Juridice din Senat, a declarat că “avizul dat de CSM a venit mult mai târziu decât a fost solicitat, cu mult după ce am întocmit raportul asupra proiectului de lege revizuit și l-am trimis către plenul Senatului”. Potrivit datelor cuprinse în scrisoarea CSM făcută publică de portalul www.Hotnews.ro, datarea este 17 februarie 2016, a doua zi după discuțiile purtate în cele două comisii, când s-a decis forma în care va merge la vot în plenul Senatului.
Miercuri, Legea dării în plată va ajunge în Plenul Senatului pentru vot. Vor urma, cu siguranță, dezbateri și abateri. Ca și până acum…
Gabriela DINU
