Percepția generală în România este că nivelul de impozitare este ridicat, însă datele fiscale demonstrează contrariul, susține Ionuț Dumitru, economist șef al Raiffeisen Bank. În cadrul celei de-a XVII-a ediții a conferinței anuale organizate de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), acesta a explicat de ce sistemul fiscal din România rămâne printre cele mai blânde din Uniunea Europeană, iar problema reală rămâne calitatea slabă a serviciilor publice.
Percepție versus realitate fiscală
„Este greșit să afirmăm că plătim taxe mari în România. Percepția aceasta se bazează pe nemulțumirea populației față de serviciile publice primite în schimbul contribuțiilor”, a subliniat Ionuț Dumitru. El atrage atenția că, indiferent de indicatorii analizați, România se situează constant în partea inferioară a clasamentelor europene privind nivelul de taxare, atât pe muncă, cât și pe capital sau consum.
Veniturile fiscale ale României, printre cele mai scăzute din UE
Cu venituri fiscale echivalente cu 27,2% din PIB, România se situează pe locul al treilea de la coadă în Uniunea Europeană, mult sub media europeană de aproape 40%. Comparativ, Polonia, Cehia sau Ungaria colectează între 34% și 36% din PIB, iar Bulgaria se apropie de 30%.
Reducerea impozitelor aplicată după 2015 a contribuit semnificativ la scăderea veniturilor fiscale. De exemplu, România are în prezent:
Cea mai mică cotă de impozit pe venit: 10%
A treia cea mai mică cotă standard de TVA: 19% (față de 27% în Ungaria)
A patra cea mai mică cotă de impozit pe profit din UE
A treia cea mai mică taxare a dividendelor
Povara fiscală pe muncă: sub media europeană la salariile mari
Analiza detaliată a poverii fiscale pe muncă arată că România taxează sub media europeană în special la salariile mari și chiar ușor peste medie la veniturile mici. După introducerea unor deductibilități pentru salariile mici (după 2023), diferențele s-au mai estompat.
Din totalul remunerării muncii, statul încasează 30,4%, față de media europeană de peste 36%. Doar Malta, Bulgaria și Croația au o impozitare mai mică a muncii decât România.
Taxarea consumului și capitalului, mult sub potențial
Taxele pe consum însumează doar 9,77% din PIB, față de media UE de 10,5% și mult sub nivelurile Ungariei (13,5%) sau Bulgariei (12,7%). Pe partea de capital, România colectează doar 4,78% din PIB, comparativ cu media europeană de 8,54%. Mai mult, veniturile din taxarea activităților independente (PFA, liber profesii) reprezintă doar 0,19% din PIB, de peste 10 ori mai puțin decât media UE (2,09%).
Cheltuielile bugetare: presiune pe salariile publice și pensii
Pe partea de cheltuieli, România alocă deja 11,2% din PIB pentru salariile din sectorul public, peste media europeană de 10,2%. „Numărul de angajați bugetari raportat la populație este, paradoxal, cel mai mic din Europa. Problema este mai degrabă de nivel salarial, nu de număr de posturi”, a explicat economistul Raiffeisen Bank.
Cheltuielile sociale au crescut accelerat, ajungând la 13,6% din PIB, încă mult sub media europeană de 21,8%. Majorarea cumulată a pensiilor de 40% din 2023 a fost catalogată de Dumitru drept „cireașa de pe colivă” în condițiile unui deficit deja ridicat.
Ce e de făcut? Fără creșterea eficienței cheltuielilor publice, reforma fiscală eșuează
„Orice efort de consolidare bugetară trebuie să țină cont atât de veniturile fiscale, cât și de cheltuieli. Atât timp cât oamenii nu văd o eficiență a cheltuirii banilor publici, apetitul pentru plata taxelor rămâne scăzut, iar gradul de conformare voluntară va fi limitat”, a avertizat Ionuț Dumitru în cadrul conferinței Asociației Analiștilor Financiar-Bancari (AAFBR), găzduită de BNR.