Piața construcțiilor din România se îndreaptă cu pași repezi către o criză similară cu cea din 2011-2013, dacă băncile vor continua să limiteze accesul românilor la credite, avertizează analiștii de la KeysFin, într-un studiu privind situația de pe piața de profil din România.
3146 de societăţi care activează în domeniul construcţiilor au fost declarate inactive în primele şase luni ale anului 2016, cu 996 mai multe decât în perioada similară a anului precedent, arată o analiza KeyFin. Si numărul companiilor care activează în domeniu a scăzut şi el, drastic, cu peste 3800 de firme, de la 35.208 în 2015 la 31.334 în primele şase luni din 2016. Spre comparaţie, în 2010 erau înregistrate 33.857 de firme de construcţii.
„Datele sunt relevante privind situaţia din sectorul construcţiilor, mai ales în domeniul rezidenţial, unde mare parte dintre şantiere au intrat în conservare, pe fondul blocajului finanţării”, spun analiştii de la KeysFin.
„Legea dării în plată şi dificultăţile înregistrate de Programul Prima Casă au făcut ca băncile să îşi revizuiască politicile de acordare a creditelor, iar rezultatele s-au văzut în nivelul tot mai scăzut de contractare a locuinţelor noi”, afirmă aceştia.
Potrivit datelor KeysFin, şi numărul autorizaţiilor de construcţii a scăzut semnificativ faţă de anii trecuţi. Dacă în 2014, la nivelul lunii iulie erau înregistrate 26.038 autorizaţii, iar în 2015 erau raportate 26.393, în acest an, numărul acestoraa scăzut cu 728, la 25.665 de autorizaţii.
În aceste condiţii, firmele de construcţii au fost nevoite să reducă activitatea, inclusiv personalul. Astfel s-a ajuns ca numărul mediu al angajaţilor să coboare în acest an la 156.257 salariaţi, faţă de 163.306 în 2015 şi 170.653 cât erau în 2010.Faţă de anul 2011, forţa de muncă din acest domeniu a scăzut, potrivit datelor KeysFin, cu 34.291 de angajaţi.
Ce mai susţine Prima Casă? Programul susţine afacerile din construcţii şi imobiliare
Relevant este şi faptul că, în cel mai bun an din ultimii şase, 2015, deşi afacerile companiilor de construcţii au atins cel mai bun nivel, de 34,8 miliarde de lei (faţă de 31,1 miliarde în 2010), rezultatul net a scăzut semnificativ, de la 3,49 miliardelei (2010) la 216,5 milioane lei (2015).
„Privind pe ansamblu datele din ultimii 6 ani, în toţi aceşti ani s-a mizat în primul rând pe preţ, dovadă scăderea semnificativă a profitabilităţii companiilor. Multe dintre firmele care au lucrat, în principal, pentru programul Prima Casă, n-au mai făcut faţă provocărilor şi au fost nevoite să îşi închidă porţile”,explică experţii.
„Situaţia a fost similară şi în sectorul construcţiilor nerezidenţiale. În absenţa unor investiţii majore în infrastructură, accesibile în prezent doar unui număr extrem de redus de firme, acest segment al pieţei supravieţuieşte, în principal, din dezvoltarea de clădiri de birouri, prea puţin profitabile într-o economie în care, dincolo de datele macroeconomice, extinderea afacerilor reprezintă o adevărată provocare”, au explicat analiştii de la KeysFin.
Afacerile primilor 10 jucători din piața construcțiilor au fost, anul trecut, de 3,8 miliarde de lei.
„Datele financiare arată că sectorul construcțiilor din România este unul plin de provocări. Investițiile fluctuante ale statului, dublate de incertitudinea din piața creditelor imobiliare din ultima perioadă determină un mediu de business instabil, în care certitudinea este un cuvânt necunoscut, iar programarea multianuală este încă la stadiul aspirațional. Avem, din păcate, o creștere economică bazată în primul rând pe consum și prea puțin pe dezvoltare de produse, proiecte, acțiuni pe termen mediu și lung. În absența unor investiții cu plus valoare, cu dezvoltare pe orizontală, afaceri care să angreneze business-uri conexe, această creștere economică riscă să se topească precum un bulgăre de zăpadă. Construcțiile rămân, astfel, cel mai semnificativ indicator privind evoluția pe baze sănătoase a României, iar acesta se află, încă, într-o zonă fluctuantă, fără perspective reale pozitive”, au mai spus analiștii de la KeysFin.
BankingNews.ro a scris despre efectele legii dării in plată, în materialul publicat în luna martie, 2016:
„Darea în plată a început să producă efecte. Cine plăteşte pentru “reset-ul” vieţii economice?”
Efectele Legii dării în plată se resimt deja şi în domeniile conexe. Constructorii şi piaţa imobiliară sunt speriaţi de lege.
Tot în luna ianuarie, numărul autorizațiilor de construcție pentru locuințe a scăzut cu 14.6% an/an, evoluție determinată de distorsiunile introduse de proiectul Legii dării în plată. Scăderea este dramatică, spun analiştii economici. Această încetinire îngrijorătoare produce şi ea la rândul ei efecte asupra altor domenii, conexe sau nu, cu piaţa contrucţiilor, care înseamnă 7% din PIB-ul ţării noastre. Tot această piaţă înseamnă sute de mii de locuri de muncă.
Inseamnă firme care produc beton, nisip, sârmă, aditivi, adezivi, geamuri, uşi, parchet, gresie, faianţă, mobilă şi lista poate continua cu firme de arhitectura, amenajari interioare sau peisagistica. Dramatic este că în domeniul construcţiilor lucrează oameni fără studii, meseriaşii, cu salarii minime, iar dispariţia acestor joburi va adânci sărăcia.
Înseamnă, totodată, afectarea pieţei imobiliare, unde vorbim despre alte zeci de mii de joburi.
Citeste integral AICI
Gabriela DINU
