Pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcția corectă deoarece aduce venituri suplimentare, dar nu este suficient, este una dintre concluziile desprinse după incheierea vizitei Fondului Monetar la București. Astfel, FMI arată în analiza sa că deficitele fiscale vor rămâne mari, peste 6 la sută din PIB în următorii ani, din cauza costurilor fiscale ale noii legi a pensiilor și, prin urmare, este nevoie de adoptarea unor noi taxe și accize entru a aduce deficitele la niveluri sustenabile.
De remarcat că FMI are recomandări și pentru Banca Națională a României. Aceasta este încurajată să-și păstreze strictețea privind menținerea dobânzii cheie și să monitorizeze atent nivelul crescut al împrumuturilor în valută acordate companiilor în ultimii ani.
FMI consideră că deficitele fiscale vor rămâne mari, peste 6 la sută din PIB în următorii ani, din cauza costurilor fiscale ale noii legi a pensiilor. Vor fi necesare noi măsuri fiscale pentru a aduce deficitele la niveluri sustenabile, avertizează reprezentanții Fondului.
Chiar dacă inflația este în decelerare, ea rămâne cu mult peste țintă. Politica monetară ar trebui să rămână strictă până când vor exista dovezi ferme că inflația va converge către banda de toleranță a Băncii Naționale a României, potrivit FMI.
Misiunea Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Jan Kees Martijn, s-a aflat în vizită la București între 29 ianuarie și 1 februarie și are primele constatări preliminare.
La încheierea vizitei, Jan Kees Martijn declară:
Evoluții macroeconomice. Creșterea economică a încetinit în 2023, în primul rând din cauza consumului mai slab. Inflația de bază și generală a scăzut la o singură cifră în a doua jumătate a anului 2023, în timp ce rata dobânzii de politică a fost menținută cu prudență în așteptare. Deși deficitul de cont curent rămâne mare, acesta a scăzut la aproximativ 7% din PIB, din cauza cererii interne mai lente și a prețurilor scăzute pentru mărfurile importate.
Creștere economică aproape de 3%
Outlook. În 2024, se preconizează că economia se va redresa, cu o creștere apropiată de 3%, pe măsură ce consumul va crește . Se preconizează că inflația totală va reveni treptat la intervalul țintă până la sfârșitul anului 2025. Cu toate acestea, creșterile salariale de două cifre, sunt printre factorii care pot împiedica normalizarea inflației.
Buget. Deficitul fiscal pentru 2023 este estimat la aproximativ 5¾ la sută din PIB, ceea ce este cu mult peste nivelul bugetat inițial (4,4 la sută din PIB). Noua reformă a pensiilor face sistemul de pensii mai echitabil și reduce cheltuielile pe termen lung, dar este de așteptat să creeze costuri fiscale suplimentare mari de aproximativ 1½% din PIB în următorii ani.
Riscuri. Deficitele mari de cont curent și fiscal constrâng capacitatea României de a rezista la șocuri adverse. Acestea fiind spuse, rămân unele rezerve, inclusiv rezerve internaționale adecvate, care au crescut din cauza intrărilor mari de fonduri UE.
Priorități politice
Este necesară o consolidare fiscală eficientă pentru a restabili soliditatea finanțelor guvernamentale. Deficitele fiscale — proiectate la 6 la sută sau mai mult — vor trebui să scadă sub 3 la sută din PIB pe termen mediu pentru a stabiliza datoria publică, a asigura finanțare accesibilă din piață și pentru plata continuă a fondurilor UE. Pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcția corectă, dar este nevoie de mai mult. În timp ce eforturile de a limita cheltuielile cu alte pensii și de a îmbunătăți eficiența administrației publice și fiscale sunt binevenite, potențialul lor de a contribui la ajustarea fiscală este limitat, în special pe termen scurt. Veniturile fiscale ale României sunt mult sub nivelul din țările similare și prea scăzute pentru a sprijini serviciile publice la standardele UE, arată analiza FMI.
Prin urmare, nu există o cale realistă de urmat fără o reformă substanțială a politicii fiscale.
Taxe și accize propuse de FMI
(i) Reforma impozitului pe venit: eliminarea lacunelor și scutirilor rămase, inclusiv prin scăderea pragului pentru microîntreprinderi.
(ii) Reforma TVA: creșterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor articole la cota standard.
(iii) Taxe verzi: introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor și construcțiilor sau accize suplimentare la combustibilii fosili.
(iv) Impozite pe proprietate: Creșterea impozitării pe proprietate, dacă este posibil prin implementarea reformelor deja pregătite.
(v) Impactul reformei pensiilor: Dezvoltarea unui mecanism pentru extinderea efectivă a poverii fiscale rezultate din reforma pensiilor.
Recomandările FMI pentru BNR
Politica monetară strictă este justificată, punctează FMI. Având în vedere riscurile în creștere ale inflației din cauza creșterii puternice a salariilor și a unui impuls fiscal pozitiv în 2024, rata de politică monetară nu ar trebui să fie redusă până când inflația generală și de cea bază sunt pe o traiectorie ferm descendentă.
Potrivit FMI, sistemul bancar menține poziții puternice de capital, lichiditate și profitabilitate. Cu toate acestea, riscurile emergente din sectorul financiar – inclusiv nivelul crescut al împrumuturilor în valută acordat companiilor – ar trebui monitorizate îndeaproape.
